Apare cu sprijinul financiar al

  Click aici pentru prima pagina
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
Premii

   
Cautare dupa nume autor

31 august 2014, Ziua Limbii Romāne, primul Festival de Ecranizări Literare

        Călin Stănculescu

Anul trecut, biografia lui Creangă, Un bulgăre de humă (regia Nicolae Mărgineanu), un film documentar despre Eminescu, Truda īntru cuvānt (regia Anca și Laurențiu Damian), și Scrierea limbii latine (regia Anghel Dumbrăveanu, cineast din Basarabia) ilustrau, printre alte momente de mare artă, omagierea de către cineaști a Limbii Romāne.
Anul acesta, Uniunea Cineaștilor (președinte, prof. univ. dr. Laurențiu Damian) a lărgit considerabil dimensiunile sărbătoririi Limbii Romāne prin organizarea unor proiecții retrospective ale celor mai importante ecranizări din literatura națională (peste 40 de titluri, la cinematograful Studio, intrarea este liberă), prin inițierea primului festival competitiv național de ecranizări, prin invitarea cineaștilor din Republica Moldova Sergiu Prodan și Viorica Meșină, care, cu ani īn urmă, au ecranizat unul dintre cele mai interesante romane din perioada interbelică, Patul lui Procust de Camil Petrescu, de la a cărui naștere s-au īmplinit recent 120 de ani. Filmul acesta a fost proiectat īn seara de 31 august.
Vernisajul unei expoziții (la Galeria de Artă a Uniunii Cineaștilor de la cinematograful Studio), momente muzicale susținute de virtuozi instrumentiști, dar și workshopurile dedicate relației literatur㠖 film au completat amplul program al sărbătoririi Limbii Romāne de către breasla cineaștilor, care s-au inspirat copios din opera colegilor de artă, de artă a cuvāntului.
Īn istoria mai mult decāt centenară a filmului romānesc aportul scriitorilor a fost masiv īncă de la īnceputuri. Primul film istoric de ficțiune, Independența Romāniei, se bazează masiv pe versurile ciclului Ostașii noștri de Vasile Alecsandri. Corneliu Moldovanu, Emil Gārleanu, Alexandru Macedonski, Liviu Rebreanu se numără printre primii scenariști ai tinerei arte. Tudor Arghezi se află printre primii comentatori ai artei a șaptea. Īn perioada interbelică, zeci de scriitori și-au văzut operele ecranizate, nu īntotdeauna foarte fericit, de către regizori romāni sau străini (romanele semnate de Rebreanu sau Sadoveanu fiind printre victimele acestora). Pānă īn 1950, cel mai valoros film romānesc de ficțiune va rămāne ecranizarea piesei O noapte furtunoasă (1943), realizată de marele regizor Jean Georgescu.
Patru decenii de cinema socialist nu īndepărtează scriitorii de lumea filmului, ba dimpotrivă, mulți dintre ei devenind scenariști angajați la Studiourile București, producători delegați, comentatori sau chiar regizori (vezi cazul lui Nicolae Breban, Gheorghe Anca, Romulus Lal, Dumitru Matală, Constantin Stoiciu, Horia Pătrașcu, Coman Șova, Vasile Răvescu etc.). Pānă īn 1990 peste 200 de filme au drept punct de plecare literatura contemporană sau clasică. Nici după 1990 situația nu este radical schimbată, mulți scriitori văzāndu-și operele transpuse pe ecrane, cele mai recente cazuri fiind ilustrate chiar de titlurile invitate la Festivalul Național de Ecranizări.
Printre acestea s-au aflat filmele O poveste de dragoste, Lindenfeld (regia Radu Gabrea, după Ioan T. Morar), Sunt o babă comunistă (regia Stere Gulea, după romnul lui Dan Lungu), Cartea șoaptelor (regia Andrei Măgălie, după romanul lui V. Vosganian), Efectul Genovese (regia Jon Gostin, după piesa Alinei Nelega), Funeralii fericite (regia Horațiu Mălăele, după romanul lui A. Lustig) etc.
Dar iată și premiile primei ediții a Festivalului de Ecranizări Literare. Premiul pentru regie a fost obținut de Radu Gabrea și de Horațiu Mălăele pentru filmele O poveste de dragoste, Lindenfeld și Funeralii fericite.
Premiul pentru scenariu a revenit Ancăi Damian și scriitorului irlandez Philip O’Ceallaigh pentru filmul O vară foarte instabilă și lui Adrian Lustig pentru scenariul filmului Funeralii fericite. Premiul pentru imagine a revenit operatorului filmului Domnișoara Christina, Radu Aldea.
Sperăm ca anul viitor Festivalul de ecranizări să aibă o mai marcantă participare internațională, dovedind că și pe alte meridiane raporturile dintre film și literatură pot fi complexe, profunde și pline de surprize, de cele mai multe ori, frumoase.
31 august a mai fost o importantă zi aniversară pentru filmul romānesc. Cu trei sferturi de secol īn urmă, la Veneția, īn cadrul celui mai important festival internațional de film european, se prezenta Țara Moților, regia Paul Călinescu, operă ce urma să primească primul premiu internațional pentru palmaresul filmului romānesc.
 
Datele tehnice
ale revistei
                     click aici...

Tarife publicitate
                     click aici...
 
                                                 © 2008 Revista Luceafarul