Apare cu sprijinul financiar al

  Click aici pentru prima pagina
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
Premii

   
Cautare dupa nume autor

Salcâmii lui Mihail Sebastian au înflorit la Brăila

        Irina Budeanu

Timp de trei zile (31 octombrie, 1 și 2 noiembrie), la Muzeul Brăilei a avut loc cea de-a doua ediție a manifestării „Zilele Mihail Sebastian”, organizată de Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, Departamentul pentru Relaţii Interetnice al Guvernului României, Muzeul Brăilei, Primăria Municipiului, American Jewish Joint Distribution Comitee şi Comunitatea Evreilor din Brăila. Suita de evenimente, finanțată de Ministerul Culturii, a cuprins două lansări de carte – Nouă convorbiri, de Mihail Sebastian, ediție alcătuită de exegetul Geo Șerban, publicată la Editura Hasefer, și Mihail Sebastian și Brăila, scrisă de profesorul Ioan Munteanu, apărută la Editura Proilavia −, trei recitaluri actoricești de excepție, susținute de actrițele Rodica Mandache, Maia Morgenstern și Nico Nitai, de la Teatrul Karov din Tel-Aviv, însoțit de fiica sa, actrița Dorit Nitai. Un moment aparte l-a constituit prezența, la Templul Coral Evreiesc, a formației „Bucharest Klezmer Band”, condusă de Silvian Horn, și a „Corului Macabi” al Comunității Evreilor din localitate, iar invitații au avut prilejul să participe la sărbătoarea Shabbatului. Amfitrionul și sufletul acestei manifestări a fost, ca de fiecare dată, președintele Federației Comunităților Evreiești din România, dr. Aurel Vainer, deputat în Parlamentul României.

Pe malurile Dunării, cuvintele lui Sebastian au prins viață
Deși „Zilele Mihail Sebastian la Brăila” s-a aflat doar la cea de-a doua ediție, manifestarea a fost impecabil organizată și a reușit să adune multe puncte de vedere inedite asupra operei scriitorului, dramaturgului, eseistului, cronicarului, traducătorului și profesorului Mihail Sebastian.  La deschiderea oficială a evenimentului, care anul acesta a avut loc la Muzeul Brăilei, și nu la Teatrul „Maria Filotti”, care se află în reconstrucție, au fost prezenți dr. Aurel Vainer, președintele Federației Comunităților Evreiești din România, Irina Cajal, subsecretar de stat în Ministerul Culturii, primarul Aurel Simionescu, Israel Sabag, director Joint România, Lucian Sabados, directorul Teatrului „Maria Filotti” din Brăila, David Segal Iancu, preşedintele Comunităţii Evreilor din Brăila, şi prof. univ. dr. Ionel Cândea, directorul Muzeului Brăilei.
„E foarte important că am putut organiza o nouă ediție a «Zilelor lui Sebastian», după o primă ediție care a debutat anul trecut la Teatrul «Maria Filotti» și care s-a bucurat de un mare interes. Anul acesta am revenit. Așa cum îmi place mie să spun, Sebastian s-a întors acasă. El a scris o carte atât de frumoasă despre orașul unde s-a născut, a copilărit și și-a petrecut adolescența – e vorba de Orașul cu salcâmi −, așa că era firesc să revenim aici. Poate că anul viitor, la cea de-a treia ediție, vom scoate un nou tiraj al acestui roman atât de frumos și, de asemenea, vom reuși să amplasăm un bust al lui Sebastian. De ce Sebastian? Pentru opera sa remarcabilă, atât literară, cât și dramaturgică. «Zilele lui Sebastian» este un proiect de durată și un proiect major al culturii, pe care-l văd într-o evoluție continuă” – a spus dr. Aurel Vainer. La rândul său, primarul Brăilei, Aurel Simionescu, a ținut să precizeze faptul că este de datoria orașului să aducă în centrul atenției publicului personalitatea multiplă a celui care a fost Mihail Sebastian. „Dacă de anul trecut, foaierul Teatrului «Maria Filotti» poartă numele autorului Stelei fără nume, sper ca anul viitor, pe vremea aceasta, să putem viziona o premieră cu unul dintre titlurile celebre ale lui Sebastian”. Irina Cajal a lucrat în tinerețe la Muzeul de Etnologie al Brăilei și se simte foarte legată de tot ceea ce înseamnă personalitatea autorului care i-a înseninat adolescența: „Anul acesta nu am avut chiar atâtea fonduri câte ne-am dorit, dar sperăm ca anul viitor Ministerul Culturii să fie și mai puternic implicat”. Directorul Muzeului Brăilei, prof. univ. dr. Ionel Cândea, a propus ca, de-acum încolo, să se acorde şi un premiu internaţional pentru dramaturgie cu numele lui Sebastian. De altfel, el a oferit Medalia Sebastian invitaţilor, medalie bătută de Muzeul Brăilei în urmă cu 7 ani.
Exegetul operei lui Mihail Sebastian, criticul și eseistul Geo Șerban, a lansat volumul Nouă convorbiri, în prezența directorului Editurii Hasefer, Alexandru Marinescu. Această ediție cuprinde interviuri pe care Mihail Sebastian le-a luat unor personalități importante din perioada interbelică, în cursul anului 1935, apărute în revista Rampa. Un document extrem de important, din care aflăm cum gândeau și lucrau Anton Holban, Henriette Yvonne Stahl, Tudor Arghezi, Liviu Rebreanu, Istrate Mircescu, Radu D. Rosetti, Constantin Argetoianu, Constantin Stere și actrița sa fetiș, Leny Caler. Cartea este însoțită de o postfață semnată tot de Geo Șerban. „Pe rând, cele 9 convorbiri intrate în alcătuirea acestui volum, preluate din Rampa anului 1935, se adaugă probelor menite să confirme revenirea lui Sebastian la ritmul publicistic alert prin care se consacrase în ochii opiniei publice. Scriitorul își regăsea treptat potențialul de reacție, hotărât a nu se lăsa copleșit de valul controverselor declanșate în jurul romanului De două mii de ani, îndată după lansarea lui în 1934. Ceea ce îl deosebește pe Sebastian de toți ceilalți cronicari ai vremii este modul cum el construiește aceste interviuri, existând întotdeauna trei personaje: intervievatul, cel care ia interviul și cititorul. Am promis ca la fiecare ediție să vin cu o carte Sebastian. Anul trecut am venit cu volumul Dimensiunea Sebastian, iar anul viitor, mă mai gândesc” – a spus Geo Șerban, care în copilărie a locuit pe strada Antim, în apropiere de strada unde locuia, în București, Mihail Sebastian.
Cel de-al doilea volum lansat a fost cel al profesorului Ioan Munteanu, Mihail Sebastian și Brăila, în prezența președintelui C.E. Brăila, David Segal Iacob, şi a scriitorului Gheorghe Lupaşcu, iar discuția a fost moderată de consilierul Federației Comunităților Evreiești din România, domnul Jose Blum. Cartea este un omagiu adus Brăilei de autorul romanului Orașul cu salcâmi. Interesantă a fost și expunerea lui Petruş Costea, cercetător la Institutul de Istorie şi Teorie Literară „George Călinescu”, despre o latură mai puțin cunoscută a lui Mihail Sebastian, cea de cronicar muzical. A lăsat peste 138 de texte în jurnalele interbelice – între 1935 și 1939 –, constituind cea mai consistentă contribuție a unui scriitor la cronica muzicală.

Mona, Ștefan Valeriu, Corina, Miroiu, personaje ale unei duioase umanități
Se poate spune că momentul culminant al „Zilelor Mihail Sebastian la Brăila” a fost atins odată cu prezența actorilor Rodica Mandache, Maia Morgenstern și  Nico Nitai. Fiecare dintre ei a atins o fațetă a dramaturgiei lui Sebastian. A fost binevenită și expunerea directorului Teatrului „Maria Filotti” din Brăila, Lucian Sabados, care a punctat elementele specifice ale spectacologiei sebastiene, oprindu-se asupra câtorva montări de referință dinainte de ’90 și până în zilele noastre. Câteva concluzii interesante s-au desprins din prezentarea lui Sabados: structura de cristal a operei sale, care a determinat cele mai puține deraieri ale regizorilor de la textele sale, Jocul de-a vacanța, Steaua fără nume, Ultima oră și Insula; nu poți să inventezi și să iei în răspăr construcția sa dramaturgică; Sebastian rămâne una dintre cele mai unanim recunoscute personalități din lumea teatrului, dar și o mare provocare.
Rodica Mandache a interpretat sau, mai bine zis, a trăit un fragment din spectacolul Marea iubire a lui Sebastian, după un scenariu scris de talentata actriță a Teatrului Odeon, plecând de la jurnalul scris de Leny Caler, celebră actriță în epoca interbelică, iubirea și muza lui Sebastian, cea pentru care Sebastian a scris de fapt toate piesele sale. Se aud toate vocile personajelor sale feminine, dar și vocea lui Ștefan Valeriu, un alter ego al lui Sebastian, iar în această polifonie a emoțiilor, sentimentelor de dragoste, revoltă și trădare, se aude duioasa umanitate a personajelor create de autorul celebrului Jurnal, care a bulversat și încă mai bulversează lumea culturală românească, fiind tradus în toate limbile de circulație internațională.
Maia Morgenstern a punctat și ea acest eveniment, recitând mai multe pasaje din volumul Dimensiunea Sebastian, de Geo Șerban, dedicate de scriitor Brăilei. O revelație a fost electrizanta apariție a lui Nico Nitai, însoțit de fiica sa, Dorit Nitai, care a emoționat întreaga asistență cu mărturisirile sale despre Sebastian. Nu numai că a realizat un scenariu excepțional după opera lui Sebastian, de la Jurnalul său la texte din De 2000 de ani și Cum am devenit huligan până la fragmente din cele patru piese ale sale, dar a inserat și o scrisoare pe care a adresat-o peste timp celui care, în anul școlar 1942-1943, i-a fost profesor de limba română la Liceul Cultura B, singurul liceu evreiesc din București, din acea tulbure perioadă a României. „Umanismul lui Sebastian se reflectă în toată opera lui, chiar și în cronici. Această generozitate și dăruire de sine, această dragoste pentru aproapele său, puțin desuetă, ne-a cucerit și pe noi, niște puști de 12, 13 ani, de la Liceul Cultura B. Ce șansă am avut să-l avem profesor, încă îniante de a fi subjugați de opera sa, ca un antidot contra cinismului la modă. Datorită Corinei, Monei, Nadiei, mi-am păstrat credința în viață, în iubire, de acolo mi-am extras dragostea de carte, frumos și adevăr,  și am găsit forța și credința de a trece peste o perioadă cumplită a istoriei moderne a României” – sunt doar câteva fragmente din scrisoarea adresată lui Sebastian.
Cea de-a doua ediție a „Zilelor Mihail Sebastian la Brăila”, învăluită și în magia Shabbatului, a fost nu numai o reușită culturală și spirituală, dar chiar a dezlegat energii creatoare și a pus în contact personalități din cele mai variate domenii. Da, nu e doar o metaforă: într-o toamnă târzie și friguroasă a anului 2014, salcâmii lui Mihail Sebastian au înflorit la Brăila.


 
Datele tehnice
ale revistei
                     click aici...

Tarife publicitate
                     click aici...
 
                                                 © 2008 Revista Luceafarul