Apare cu sprijinul financiar al

  Click aici pentru prima pagina
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
0
Premii

   
Cautare dupa nume autor

Revista revistelor

        

Mişcarea Literară, anul VI, nr. 3 (23), 2007, Bistriţa


 


Concentrat  asupra operei lui Pavel Dan, prezentul caiet al Mişcării Literare, care apare cu o frecvenţă şi într-o ţinută grafică de invidiat, demonstrează cum criticii literari „se ascund” în istorici literari, cum autori până de curând pioni ai efervescenţei literare se clasicizează. Stilul sobru, bine argumentat al autorilor îl înfăţişează pe Pavel Dan  ca „rapsod al câmpiei Ardealului”, „scriitor tragic” preocupat de elementul folcloric şi de „motivul drumului” (Gabriela Chiciudean, Ilie Săsărman, Aurel Podaru, Andrei Moldovan, Titus Octavian Biriş, Ion Radu Zăgreanu, Ion Buzaşi). Texte  despre opera lui Ion Budai-Deleanu, Eminescu, Ionel Teodoreanu, Liviu Rebreanu, Octavian Paler, interviuri cu Mircea Cărtărescu, uşurat că şi-a înche­iat trilogia („Simt, într-un fel, că mi-am plătit biletul cu care toţi suntem datori în viaţă”) şi cu Ion Vianu („Încă mai domină o anumită inflaţie a ego-ului” – Ovidiu Pecican),  tulburătoarele pagini de „Jurnal şi contra-jurnal parizian”  ale poetului Gheorghe Mocuţa, poezii de Ioan Şimon şi Gabriela Ivaşcu, parodii de neobositul Lucian Perţa ş.a. dau Mişcării Literare o consistenţă şi varietate remarcabile. Să încheiem citând concluzia lui Ion Vianu despre români: „Acum răspund la ultima în­­trebare şi anume dacă românii sunt sănătoşi: cred că unii sunt mai sănătoşi decât au fost, dar încă mai domină o anumită inflaţie a ego-ului, aş zice, o anumită agresivitate, îngâmfare, pretenţie foarte mare, o lipsă de conţinut a personalităţii… Dacă ego-ul umflat se va umple de substanţă reală, vom putea spune că suntem sănătoşi şi în sensul sociologic”. Ŕ bon entendeur, salut! (S.T.)


 


Lettre internationale


 


Dens, incintant şi, pe alocuri, remarcabil prin valoarea intrinsecă a textelor purtând semnătura unor autori de calibru greu ai literaturii contemporane, acest număr „64/iarna 2007-2008” al revistei Lettre inter­nationale, ediţia română, confirmă în trimestrialul editat de I.C.R. o publicaţie substanţială, de frumoasă ţinută intelectuală. Dificultatea, în cazul său, rezidă în cvasiimposibilitatea de a opta pentru semnalarea unor texte fără a nedreptăţi, involuntar, altele. Totuşi…


Din tronsonul de Pagini autobiografice preferinţa mea se îndreaptă fără ezitări către tulburătorul exerciţiu de sinceritate intitulat Supunere, împotrivire, exil prin care Ion Vianu încearcă să elucideze, pentru sine şi, sartrian, pentru les autres, momentul – în egală măsură confuz, ambiguu şi, omeneşte vorbind, dificil – când, prin anii ’73-’74, se decide să facă cerere de intrare în Partidul Comunist Român. Spre deosebire de mulţi alţii care expediază facil şi necreditabil acest gest în zona exclusivă a presiunilor externe, Ion Vianu îi caută resorturile în propria interioritate cutreierată de depresiune, slăbiciune, conformism, lehamite, pasagere tentaţii marxiste, scârbă… Introspecţia se vrea (şi este) un dureros examen de conştiinţă şi se încheie sub semnul onest al dubitaţiei carteziene: „E mult de atunci. Oare ştiu adevărat cum eram? Oare nu sunt obligat să ţes despre mine o legendă, să fabric un text care să semene cu un vis, pentru motivul bun că istoria personală – nu mai puţin decât istoria colectivă – devine vis, mit? Despre fapte nu mă îndoiesc, dar despre gânduri nu pot să garantez”.


Alte nume atractive din cea mai recentă Lettre internationale: Péter Esterházy, Doris Lessing, J.M.Coetzee, Gabriela Melinescu, Radu Cosaşu, Vladimir Nabokov, Günter Grass…


 


Idei în dialog


Numărul 2(41)/februarie 2008 al revistei Idei în dialog îi are pe copertă pe Mihai Şora („un filozof al dialogului şi speranţei”) şi pe N. Steinhardt („un liberal-conservator din anii ’30”), iar, la interior, alte nume reputate care, în calitate de autori sau de subiecte de studiu, configurează un sumar de real interes. Între ele, se detaşează cel al matematicianului Solomon Marcus care, într-un text scurt, dar cuprinzător, veştejeşte propensiunea hilară spre astrologie de care se lasă copleşite numeroase canale de televiziune de la noi, inclusiv singurul post accesibil întregii populaţii a României, TVR1. Predicţiile Cassandrelor cu calculator care se perindă prin studiouri se situează undeva între loterie şi aberaţiile cu pretenţii ştiinţifice. Scrie domnul Solomon Marcus: „Pe doamnele astroloage de la «Realitatea TV», de la «Canalul Cultural» şi de la TVR1, Moromete le întreabă: «Pe ce te bazezi?». «Pe calcule matematice», răspund ele...”.


Stop: care Moromete? Ilie, personajul lui Marin Preda? Evident, despre el este vorba. Da, dar nu vorba asta cu „Pe ce te bazezi?. Pentru că, în pofida convingerii unui număr uriaş de intelectuali români în viaţă – de la poeţi, critici, ingineri şi – iată – matematicieni –, nevinovata propoziţie interogativă n-a fost rostită nici măcar o singură dată de Ilie Moromete, iar atribuirea ei, cu o perseverenţă demnă de cauze mai bune, ţăranului din Siliştea–Gumeşti se bazează pe fenomenul de falsă memorie, pe neatenţie sau neglijenţă în redactare. În realitate, cel care îşi terorizează apropiaţii dintr-o redacţie bucureşteană cu buclucaşa întrebare „Pe ce te bazezi?” este protagonistul romanului Delirul, Paul Ştefan („a lu’ Parizianu”). Ba, în momentele când Paul Ştefan se dedă la astfel de exerciţii de retorică, Ilie Moromete nici măcar nu se află prin preajmă sau, hai, pe o rază de 100 km!...

...Diavolul se ascunde în detalii, spune o vorbă cunoscută, şi adevărul ei se confirmă încă o dată. De ce mă leg de acest amănunt când e vorba despre o personalitate de calibrul lui Solomon Marcus? Tocmai de-aia: Quod licet bovi, non licet Iovi, ca să parafrazez eu un celebru dicton... (Critias)

 

 
Datele tehnice
ale revistei
                     click aici...

Tarife publicitate
                     click aici...
 
                                                 © 2008 Revista Luceafarul