Apare cu sprijinul financiar al

  Click aici pentru prima pagina
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
Premii

   
Cautare dupa nume autor

„O ISTORIE «REGALĂ» A MUNȚILOR APUSENIˮ

        Ioana Diaconescu

Am preluat ad litteram ca titlu al eseului meu sintagma fericit aleasă de Emil Lungeanu în Prefața ultimului volum publicat de Valentin Hossu-Longin, pentru că, deși titlul cărții (Mantaua Iancului), cât și aprecierile asupra ei afirmă (pe drept cuvânt) ca piesă centrală a acestui excepțional puzzle pe aceea care dezvoltă tema „Crăișorului Munților”, din punctul meu de vedere, piesa-cheie în această lucrare a unui autor cu pasiune pentru istoria națională, mai cu seamă pentru misterele ei, este Dincolo de legenda „descălecatului”. Autorul precizează din nou, cu date istorice de necontestat, existența primelor formațiuni politice prefeudale în Transilvania, se face vorbire despre „ducate” și „voievodate”. Valentin Hossu-Longin povestește despre „Maramureșul voievodal”, despre „vânătoarea rituală” (regală − n.a.) a „principelui Dragoș”, după cum îl numește Mircea Eliade. Simbolistica zimbrului, vânat de cel ce va rămâne legendarul voievod Dragoș, reprezentând întemeierea unui stat, acoperă întreaga semnificație a efectului unui ritual regal. Mi se pare, de asemenea, important de reținut faptul că, în 1199, „pădurea regală” – „silva regis” este pentru prima dată atestată documentar sub numele de Maramureș, în „diploma” acordată „comitelui Laurențiu [...] pentru serviciile aduse [...], «in Maramorisio tempore venationis»”. Încă din vechime, titlurile de noblețe se vehiculau cu lejeritate pe teritoriul României de astăzi. Eroii acestei cărți, aflați în documente istorice, sunt comiți, cneji (principi), voievozi. De altfel, autorul este cunoscut și prin volumul său Monarhia în România, publicat în 1994, care vădește preocupările lui pentru adevărul istoric despre România ca monarhie constituțională (până la 30 decembrie 1947, când devine în mod samavolnic „republică populară”, odată cu invazia comunistă). Preocuparea intensă a lui Valentin Hossu-Longin pentru adevărul constituirii și existenței statului național român mă face să-mi exprim afinitatea pentru această piesă (Dincolo de legenda „descălecatuluiˮ) atât de necesară în mecanismul mersului înainte al relevării realității istoriei noastre, cât și a evoluției ei firești.
Jurnalist profesionist, cercetător al istoriei naționale, autor de reportaje-eseuri și publicistică scrisă alert, cu talent, abordând în anii ’70 formula reportajului literar (primul fiind, evident, Geo Bogza), dar și ca prozator de vocație, odată cu apariția ultimelor sale două cărți (Canalul morții, Fundația Academia Civică – 2013, și cea despre care scriu, Mantaua Iancului, Editura Betta − 2014), scrisul lui Valentin Hossu-Longin capătă noi valențe prin abordarea surprinzătoare și evoluția realizării artistice, în același timp rămânând devotat temelor esențiale. Putem delimita două etape în creația autorului: prima, pe care aș încheia-o cu volumul Soarele din poartă – Editura Sport-Turism, 1989, și a doua în care se apleacă asupra istoriei noastre de după instaurarea comunismului, scriind excelentul roman-document Canalul morții. Martor, precum și asupra esenței a ceea ce înseamnă statul național român, subiect ce se concretizeză în volumul de care mă ocup în acest eseu. Includ aici și atât de necesara carte Monarhia în România care, după părerea mea, „presimte” tema-cheie din Mantaua Iancului... Dar să-l ascultăm pe scriitor argumentându-și demersul: „Cartea aceasta s-a structurat pe un puzzle, de-a lungul câtorva decenii, din vechea mea pasiune pentru arheologie și istorie. Istorisirile și evocările de azi fac parte dintr-un amplu proiect din tinerețe, privind fețele mai puțin cunoscute publicului larg despre trecutul neamului românesc [...]. De la aflarea adevărului despre ultimele două decenii de viață ale lui Avram Iancu, până la realul «descălecat» al Moldovei, de la neobișnuita captură a unui general roman de către Decebal până la nemaipomenitul val de entuziasm românesc ajuns la Alba Iulia, totul se subsumează ideilor de obârșie, unitate și frăție în râdul pământenilor și din afara arcului carpatin [...]. Cert este că pledoaria mea s-a născut din dorința de a repune în drepturi anume pagini de istorie națională, de a fi de folos tinerei generații pentru care «trecutul» este o abstracție [...].”
Cartea − despre identitatea românească − este concepută din unghiul evocării istorice al unui scriitor profesionist. Lirismul este ceremonios, potrivit evocărilor eroilor: Avram Iancu, Decebal, Horea, Mihai Viteazul, un Mihai Eminescu pe urmele lui Avram Iancu. Ritmul alert, recognoscibil, face lectura extrem de agreabilă, dialogurile sunt provocatoare pentru cititor, în cel mai bun sens al cuvântului.
Întru totul, o carte admirabilă.

 
Datele tehnice
ale revistei
                     click aici...

Tarife publicitate
                     click aici...
 
                                                 © 2008 Revista Luceafarul