Apare cu sprijinul financiar al

  Click aici pentru prima pagina
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
Premii

   
Cautare dupa nume autor

Culorile eterului

        Ioan Buduca

Cine urmăreşte ilustraţiile de pe coperţile seriei de antroposofie de la Editura Univers Enciclopedic are ocazia să vadă un gen de pictură care pare acuarelă, dar, folosind culori diluate, acest gen de imagini apoase reuşeşte să sugereze o realitate despre care se vorbeşte prea puţin.


Eterurile sunt substanţe, dar nu sunt substanţe solide, lichide sau gazoase, adică, altfel spus, sunt substanţe care fiinţează fără să fie organizate molecular. Gāndiţi aceste subzistenţe ca fiind similare substanţelor din care sunt formate imaginile din amintirile noastre vizuale, auditive, olfactive etc. Sau imaginaţi-le ca fiind similare acelor diluţii homeopatice īn care o moleculă de ulei de nucă, de pildă, este dizolvată īntr-o mare cantitate de spirt. Sau – şi mai simplu – īntrebaţi-vă ce este acel ceva substanţial pe care īl urmăreşte nasul cāinelui poliţist cānd ia urma mirosului unui infractor.


Cei care văd aurele umane asta văd: eteruri.


Rămāne misterioasă īnţelegerea felului īn care sentimentele noastre pot percepe aceste substanţe. Misterul se diminuează dacă mai facem un experiment mental: pe ce se bazează, oare, īndrăgostirea la prima vedere? Nu cumva pe o comunicare de tip eteric (auric)?


Eterurile sunt de multe feluri: ale căldurii, ale luminii, ale sunetelor, ale vieţii (ca vitalitate de origine cosmo-spirituală).


Cum să le reprezinţi īn imagini?


Cătălina Drăgulin le-a reprezentat pānă acum īn peste 800 de lucrări. Oferite prietenilor unele. Vāndute pe mai nimic altele. Cei mai mulţi privitori ai acestor lucrări cred că văd doar jocuri de culoare, peisaje vizibile īn lumile submicroscopice ori acuarele ale luminilor spectroscopice. Cei mai mulţi nici nu cunosc semnificaţia cuvāntului eter.


Dacă ar exista un aparat care să identifice vizual aburii care dansează īn jurul unui fir de iarbă, n-ar identifica o substanță verde. Ar identifica toate culorile (nuanţele lor) īntr-o mişcare continuă, ca un fel de curcubeu viu. Fotografiile Kirlian (după numele descoperitorului lor) dau o sugestie despre aceste eteruri. Dar eterul, īn sensul major al cuvāntului, īnseamnă altceva: culorile invizibile ale viului din tot ce are viaţă pe Planeta Terra. Atāta doar că noi, modernii, nu mai ştim să identificăm viul dintr-o picătură de apă sau dintr-o gură de aer.


Cătălina Drăgulin excelează īn a crea imagini eterice fără să cadă īn repetitivul unor stereotipuri. Or, acest talent de a nu cădea īn manierism personal vine ca o dovadă că sentimentele pictoriţei văd, cu adevărat văd. Şi cānd vezi cu adevărat nu te poţi „scălda" de două ori īn aceeaşi „apă" a aceleiaşi imagini.



 
Datele tehnice
ale revistei
                     click aici...

Tarife publicitate
                     click aici...
 
                                                 © 2008 Revista Luceafarul