Apare cu sprijinul financiar al

  Click aici pentru prima pagina
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
Premii

   
Cautare dupa nume autor

Vitrina cartilor

        Horia Gārbea

Demonul cu blana măciucă  Dinu Grigorescu Iadul vesel, Ed. Tipo Moldova 

 La 4 iunie 2015 a mai pus un al doilea 7 după prefix și a devenit astfel un veteran de la 77 al teatrului romānesc, chiar dacă debutul editorial s-a produs relativ tīrziu, īn 88 al secolului XX. Colaborator (și) al Luceafărului de Dimineață cu nonconformiste dar precise cronici teatrale, Dinu Grigorescu e īn primul rīnd dramaturg și mai presus comediograf. Chiar și Iadul este, la el, vesel și astfel, īn colecția Opera Omnia, a editurii Tipo Moldova aniversarea e marcată de un volum de peste una mie (!) pagini care cuprinde toată opera dramatică de pīnă acum a maestrului. Cele 20 de piese  poartă mărcile īnregistrate ale arhitectului-dramaturg: știința construcției dramatice, echilibrul static și dinamic al părților, conturul personajelor și culoarea vie a replicilor. La aniversare īi urăm La Mulți Ani lui Dinu Grigorescu și strigăm odată cu un personaj al său: Jos Mafia! Sus Cartea! 

Cristan Liviu Burada  Fel de īnvățături, Ed. Spirit Romānesc 

Am participat recent, la Craiova, la lansarea volumului de versuri al lui Cristian Liviu Burada, alături de criticii craioveni Gabriel Coșoveanu și C. M. Popa și de un public numeros și receptiv. Este a șasea carte de versuri a autorului și am remarcat că este cea mai bună dintre ele. Cristian Burada un optzecist care nu ocolește biograficul și inspirația livrescă, mărcile generației, dar preferă ludicului o poezie mai gravă, interiorizată, sapiențială. El nu-și intitulează volumul orgolios „Īnvățături” sau „Īnvățăturile mele către... ” (deși un memorabil poem este o „dramatizare liric㔠a unui schimb de vederi īntre Cris – tatăl - și fiul său, adolescentul Vlad).  „Īnvățăturile” nu sīnt ale personajului liric, dar cele transmise lui sau mai exact deprinse īntr-o exeperiență care se īmpărtășește cititorului cu rezervă, īnsă cu har. Poetul are cīteva certitudini (continuitatea familiei, exprimată mai ales de figura mamei, credința īn Dumnezeu) și multe īndoieli īn fața unei lumi īn care nimeni și nimic nu se destăinuie. Cīteva poeme de dragoste și cīteva pasteluri citadine, delicate și sobre, jalonează un sumar bogat īn texte reflexive, la fel cum, din loc īn loc, ilustrațiile impresionante ale lui Marcel Voinea sugerează fracturi apocaliptice īn existența cotidiană. Īn peisajul liric actual, Cristian Liviu Burada īși cucerește cu acest volum un loc bine delimitat, crează o poezie de maturitate cu  scopul de a oferi sieși și cititorului ceva de amīnat moartea. 

Nicolae Bud  Romānia, īn căutarea timului pierdut, Editura Mașina de scris 

Proaspăt laureat al Premiului Academiei Romāne (pe 2012, acordat īn 2014) pentru volumul său analitic Proiecte miniere. Evaluarea din perspectiva dezvoltării durabile, Nicolae Bud comută perspectiva și publică un volum de scurte eseuri pe teme diferite, unul cu un pronunțat caracter literar. Chiar titlurile metaforice, aluzive,  īl dezvăluie pe de-acum cunoscutul autor īn ipostaza de scriitor: BNR, aurul și ardelenii, Vin turcii! Vaticanul și Angela Merkle, Ard malurile Nilului, La pețit prin Europa etc. Nicolae Bud oscilează, īn cele peste 50 de articole reunite īn elegantul său volum, īntre parabolă și pamflet, īntre o reflecție politică ori socială și reportajul sau fragmentul de jurnal de călătorie, acesta asezonat cu fragmente de gīndire proiectivă. Alex Ștefănescu notează īn prefață neliniștea autorului pentru situația țării sale, fostul deputat cunoscīnd īn detalii numeroase fapte și date prin care poate analiza faptele prezentului și prevedea riscurile viitorului. Această neliniște, justificată cu argumente, se dovedește fertilă pentru literatura lui Nicolae Bud pentru că el găsește pentru a o exprima un limbaj plastic, lesne  inteligibil, atractiv chiar, punīndu-l la curent pe cititor cu lucruri cunoscute doar de autor. Eperiența de politician și manager a lui Nicolae Bud se altoiește cu talentul său de povestitor și astfel, dacă Parlamentul a pierdut, prin ieșirea lui din politică, un deputat exemplar prin cinste și patriotism, literatura a cīștigat un scriitor demn de atenție. 

Daniel Corbu  Piatra de eol și alte povestiri, Ed. Princeps Multimedia  

Proza lui Daniel Corbu, reputat mai ales ca poet, se adună īn acest volum din povești mici, chiar minuscule, unele, destul de ingenioase (cīteva) și desigur scrise toate cu un condei sigur, exersat, de literat fruntaș. Uimește un oarecare deficit de originalitate. Astfel o povestire reia tema tratată cu strălucire de Ioan Groșan īn textul său „Insula”: personajele cvorbesc exclusiv īn citate, indicīnd și sursa. Varianta-Corbu nu are aceeași savoare, dialogul e prea lung și lipsește mai ales o īncheiere puternică precum a congenerului său: la Groșan insula e acoperită cu cărți și personajele descoperă, la final, că īnsăși insula e o carte īn care este īnscrisă prima frază a povestirii. Alte teme sīnt pastișe după Buzzati iar una e chiar un soi de remake īn preluare de 90% după Villiers de l’Isle Adam: călău, ghilotină, omul care se ghilotinează singur etc.  Schițele lui Daniel Corbu sīnt exerciții pe teme vechi și noi, digitații. 

Dominique / Anca Domnica Ilea  Faire la Paire * Perechi nepereche Ed. Tracus Arte 

 Dominique Ilea este o binecunoscută traducătoare īn franceză a literaturii romāne și de strădaniile ei au beneficiat autori importanți (Nicolae Manolescu, Radu Aldulescu, Bogdan Suceavă, Petre Cimpoeșu și alții) care și-au făcut astfel o bună intrare īn atenția publicului francez. Volumul de la Tracus Arte reprezintă, cred că nu mă īnșel, debutul său ca prozatoare cu șase povestiri scrise īn franceză și rescrise īn limba maternă a autoarei din Tulcea, relocată pe malurile Senei. Tema comună a celor șase īntīmplări narate de Anca Domnica Ilea, pe numele său din Romānia, este una rară īn proza noastră: amorul homosexual. Īn fiecare povestire are loc o īntīlnire miraculoasă īntre cīte doi bărbați mai mult sau mai puțin reali. Pentru că, pe līngă perechile nepereche: Cavalerul și Prințul, Il Duce și Il Montanino, Suspectul și Polițaiul apar și Cosmanautul și Ciborgul, Ștrengarul și Stafia, Filosoful și Demonul. Dracul („cu blana măciucă”) īnsuși vine pe pămīnt ca un Hyperion cu coarne și copite pentru a se acupla cu cel īndrăgit (”īmpletiți ca două ramuri”). Indiferent de personaje și context, povestitoarea, după o rapidă introducere, găsește īn fiecare povestire cele mai lirice vorbe și metafore pentru a ne descrie deliciile erotice la care se dedau protagoniștii. Prințul, de pildă, profită de abilitatea sa războinică pentru a provoca la turnir orice cavaler, īnvinsul urmīnd „să se pună īn genunchi și, cu gura, să-i aducă īnvingătorului un omagiu cum nu s-a mai pomenit”! Dar și Prințul iubitor de dueluri și felații īți găsește nașul cu un Cavaler cu care termină la egalitate și, desigur, se dau pradă reciproc unul altuia, rămīnīnd īmpreună fericiți pentru toată viața, ba și mai mult. Stilul fiecărei secvențe e ceremonios, aromat, de basm. Orice-ar fi, o femeie care să īnalțe un imn īn șase cīnturi sodomiei reprezintă un caz unic īn literatura noastră și trebuie consemnat spre neuitare! 

Gorjul literar – Antologie Columna, Ed. Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj  

Īntr-o prezentare grafică īngrijită și cu o prefață a scriitorului Ion Cepoi, directorul CJCPCT- Gorj și al Festivalului Internațional Tudor Arghezi, ajuns la ediția 35, antologia cuprinde, īn ordine alfabetică, peste 50 de scriitori īn viață născuți la Tīrgu Jiu și mai dimprejurul. Unii sīnt consacrați, membri ai Uniunii noastre, conducători de reviste (Ion Cepoi, Gh. Grigurcu, N. Dragoș, Mircea Bārsilă, Zenovie Cārlugea, Spiridon Popescu, Lazăr Popescu) , alții și-au consolidat un prestigiu local irefutabil (Cristian George Brebenel, Gelu Birău, Zoia Elena Deju, George Drăghescu, Vasile Ponea, Ion Popescu-Brădiceni, Viorel Surdoiu și alții) . Īn fine, unii vin puternic din urmă, cu forța și prospețimea tinerelor speranțe: Mihai mamaradia, Silviu D. Popescu, Daniel popa, Andrei Novac, Dana Ștefania Brașoavă și īncă vreo cīțiva. Toți au trecut pe la Cenaclul Columna, „cea mai importantă școală literară a Grorjului” după Ion Cepoi. „Prin ferestrele mele din Amarul Tārg nu se vede niciun petic de cer” se plīnge īntr-un fragment de jurnal, decanul de vīrstă și faimă Gheorghe Grigurcu. Doar Cerul Poeziei, aș zice, īn replică, spre care se īnață Columna bunelor intenții! Din zarea Bengeștiului strămoșilor mei, īi felicit pe confrații și co-regionalii mei.  

Anca Rotman Poeme la modă, Editura Tracus Arte 

Anca Rotman debutează ca poetă după ce s-a ocupat multă vreme mai ales de arta plastică, formația ei inițială și profesiunea de bază fiind īn domeniul științelor juridice, pe care le și predă la o Universitate din București. Īn plastică, poeta realizează nu doar pictură și grafică, ci și instalații, ansambluri 3D și accesorii „la modă”. De-aici titlul volumului liric, o atenționare străvezie că arta poetică nu e totdeauna „peste timp și mode”. O subiectivitate jucăușă, o fantezie capricioasă și arborescentă, libertate de asociere nelimitată a termenilor – iată ce caracterizează textele cu care Anca Rotman face pasul de la reprezentarea prin linii, culori, volume la cea prin cuvinte. Citindu-i textele, gīndul m-a dus la experiențe din literatura noastră care au purtat semnăturile Ninei Cassian și ale Gabrielei Melinescu. Concentrate, plăcute și de bun-gust, cu un aer primăvăratic, poemele „la mod㔠din acest volum au, pe līngă sclipici și lipici la cititor, zone de indiscutabilă profunzime.   Corina Firuță Cānd destinul se joacă, Ed. Alcor Edimpex      Cīnd destinul se joacă, ar trebui să se joace și piesele. E tot ce-i doresc Corinei Firuță ale cărei piese au calități scenice. Scurte (chiar cīnd se anunță īn trei acte) simple dar cu acțiuni bine conduse, piesele din acest volum nu sīnt niște monumente de originalitate dar sīnt agreabile și dau (ar da) actorilor prilejuri să se remarce. Piesa care dă titlul culegerii este cea mai bine realizată și ar oferi un spectacol antrenant cu obligatoriul happy-end. Nu i-ar sta rău pe o scenă dar nici ca teleplay.   

 
Datele tehnice
ale revistei
                     click aici...

Tarife publicitate
                     click aici...
 
                                                 © 2008 Revista Luceafarul