Apare cu sprijinul financiar al

  Click aici pentru prima pagina
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
Premii

   
Cautare dupa nume autor

Actualitatea destinelor literare

        Nicoleta Milea

Apariţia volumului Diavolul vânează inima ta, Editura Charmides, 2014, 159 de pagini, relevă o nouă ipostază a personalităţii creatoare a lui Daniel Bănulescu, afirmat până aici ca poet, dramaturg şi prozator al unei sfere tematice variate, însă deosebit de bine circumscrisă universului tematic profan, căci pasiunea pentru cuvânt o întrece pe oricare alta. Amintim în acest sens opera scriitorului. Romane: Te pup în fund, Conducător iubit!, Editura Nemira, 1994; Diavolul vânează inima ta, Editura Charmides, 2014; Cel mai bun roman al tuturor timpurilor, Editura Cartea Românească, 2008, ediţia a doua, rescrisă şi îmbunătăţită, Editura Charmides, 2015. Dramaturgie: Cine a câştigat Războiul Mondial al Religiilor?, 2005, ediţia a doua, reşlefuită şi mai intens luminată, Editura Cartea Românească, 2011; Vrei să fii prietenul lui Dumnezeu?, Editura Charmides, 2013. Poezie: Te voi iubi pân’ la sfârşitul patului, Editura Cartea Românească, ediţia a doua, Editura AXA, 2002; Balada lui Daniel Bănulescu, Editura Cartea Românească, 1997, Republica Federală Daniel Bănulescu – Antologie a primelor două cărţi inedite de poezie – dosar critic – rescrierea unor poeme, Editura Vinea, 2000; Daniel, Al Rugăciunii, Editura Muzeul Literaturii Române, 2012; Ce bine e să fii Daniel Bănulescu – Antologie și Poeme noi, Editura Cartea Românească, 2010; În Şerpărie, cele mai bune 35 de poeme scrise de Daniel Bănulescu – Antologie şi Poeme noi, Editura Tracus Arte, 2013.
Unele poeme şi capitole din romanele sale au fost traduse în limbile bulgară, cehă, engleză, franceză, germană, italiană, macedoneană, maghiară, olandeză, sârbă.
Scriitorul Daniel Bănulescu dă frâu liber personalităţii artistice, conform propriilor înclinaţii, propune un „cod” estetic bazat pe veritabile erupţii de inventivitate şi rafinament, conţinuturi de esenţă profund umanistă, într-o gamă inedită de culori şi tonalităţi, propune planuri noi de referinţă. Toate acestea îi conferă dreptul de a lua o atitudine, de a reprezenta o poziţie nouă. Chiar şi titlurile cărţilor, deosebit de lungi şi instigatoare, sunt edificatoare în acest sens. Autorul însuşi, după o succintă prezentare, ne invită la lectură, pentru a cunoaşte ipostaza inedită a celebrului personaj faustian şi nu numai: „Diavolul a fost întemniţat în Biblie. A străbătut «Faust». Şi-a jucat propriul rol în «Maestrul şi Margareta». Şi acum îţi şade suspendat 30 de centimetri deasupra, în vreme ce tu citeşti «Diavolul vânează inima ta» de Daniel Bănulescu.
Tu întorci o pagină, el îţi aranjează, cu piciorul, un cârlionţ.
Tu citeşti un nou paragraf, el îţi injectează, cu unghia, o nouă picătură de otravă.
Dar, după cum focul de frunze uscate alungă insectele, şi acest roman se luptă să alunge Diavolul din preajma ta.
Tratează-l cu bună-credinţă şi poate romanul de faţă îţi va purifica mai intens inima, mintea şi cerul de deasupra”.
Nu neapărat structura naraţiunii (patru capitole, 1. Chei pentru Închisoarea Adâncului; 2. Cum poţi să-ţi procuri o femeie perfectă?; 3. Regele Lumii a Treia; 4. Lumea musteşte de moarte), ci, prin cele narate, cartea capacitează iubitorul de literatură autentică. Acţiunea romanului se petrece, parcă, sub ochii cititorului, chiar dacă incipitul îl introduce într-un timp fizic trecut: „E patru aprilie 1988. Stăpânul acestei lumi, Has Satan, se aruncă, din înălţimile cerului, către Bucureşti. La zece kilometri deasupra oraşului se materializează. Aterizează cu paşi mari şi iuţi pe pista Aeroportului Otopeni. Şi iese în şoseaua Ploieşti-Bucureşti pentru a face rost de un taxi” (pag. 11). Dubla perspectivă temporală şi spaţială este evidenţiată chiar de la începutul romanului. Personajul-narator nu evocă întâmplările, pur şi simplu, rememorate, ci raportează totul la timpul prezent. Construit într-o subtilă antiteză cu incipitul, finalul romanului îl readuce pe Has Satan în spaţiul iniţial, pentru a-şi continua punerea în aplicare a planurilor. Condiţia umană, cu accent pe spiritualitate, politic şi sexualitate, populează un univers grotesc, absurd. Tema este ilustrativă pentru viziunea autorului despre lume şi viaţă, care satirizează impostura, oportunismul, imoralitatea. Has Satan, taximetristul Ţaca Genel, meşterul Calistrat, profesoara de română şi engleză, Maria Nicolici, numită vrăjitoarea Omoroaica la balurile demonilor, poetul Emilian Răulescu, ceramistul Ulpiu Galopenţia, Lavrenţiu Lulici, Arghira, Nicolae Ceauşescu, Fisente Vasile se constituie într-o galerie autentică de personaje, ce ilustrează tipuri reprezentative ale epocii comuniste. Protagonistul este introdus ingenios şi susţinut pe tot parcursul fie prin tehnica detaliilor, fie prin fapte, gesturi, limbaj, comentariul auctorial ironic. Suspansul şi imprevizibilul sunt întreţinute de capacitatea de construcţie a naratorului, nedezvăluind nimic din ce ar urma, ci doar faptele şi consecinţele lor imediate, oferind imaginea degradării sentimentelor umane, ce erodează „personalităţile”. Satiricul vădeşte aceeaşi profunzime a viziunii asupra existenţei ca şi tragicul, căci „Lumea musteşte de moarte”.
Şirurile de replici cu valenţe simbolice, construite măiestrit, privilegiază dialogurile, la fel ca opera epică, relevând astfel deschiderea unor interpretări variate, incitante, la nivel estetic, psihologic, social, politic etc.


 

 
Datele tehnice
ale revistei
                     click aici...

Tarife publicitate
                     click aici...
 
                                                 © 2008 Revista Luceafarul