Apare cu sprijinul financiar al

  Click aici pentru prima pagina
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
Premii

   
Cautare dupa nume autor

Andrzej Wajda şi minciunile Istoriei

        Călin Stănculescu


Cuvāntul Katyn ascunde masacrul īn masă comis asupra elitei statului polonez de către Rusia sovietică, genocid pe parcursul căruia, īn primăvara anului 1940, circa 22 de mii de ofiţeri, doctori, jurişti, artişti, ingineri, profesori, parlamentari, scriitori, ziarişti, sportivi etc. au fost ucişi şi aruncaţi īn gropi comune.


Katyn este cel mai recent film semnat de Andrzej Wajda, cineastul īn a cărui filmografie se mai află cāteva titluri ce mărturisesc cu prisosinţă asupra minciunilor Istoriei, asupra cruzimii acesteia – şi cāteva exemple grăitoare ar fi Canalul, Omul de marmură, Omul de fier, Fără anestezie, Cenuşă şi diamant şi nu numai.


Războiul al Doilea Mondial a costat naţiunea poloneză şase milioane de victime. Īn septembrie 1939, Rusia sovietică a invadat Polonia – conform prevederilor Pactului Ribbentrop-Molotov –, cu pretextul apărării intereselor cetăţenilor ruşi. Prizonierii polonezi din Est se aflau sub autoritatea NKVD-ului. La 5 martie 1940, şeful NKVD-ului, temutul Lavrenti Beria, propune lui Stalin eliminarea a 25700 de cetăţeni polonezi – argumentānd că aceştia sunt inamici puternici şi hotărāţi ai autorităţii sovietice. Īn aceeaşi zi, propunerea a fost aprobată de Biroul Politic. La 13 aprilie, autorităţile sovietice au deportat familiile viitoarelor victime din teritoriile anexate, departe īn Kazahstan. Transporturile morţii au īnceput la 3 aprilie 1940 de la Kozielsk la Katyn, o pădure aflată lāngă Smolensk, de la Starobielsk şi Ostaşkov la Harkovo şi Kalinin.


Īn luna aprilie 1943, armata germană descoperă gropile comune de la Katyn. Ruşii īi acuză pe germani de comiterea masacrelor – doar nu mai erau aliaţi. Ambasadorul englez pe lāngă Guvernul polonez din exil īi scrie lui Churchill despre necesitatea relaţiilor cordiale cu ruşii şi descurajarea publicului şi presei de a adānci această poveste murdară.


După 45 de ani de comunism, poporul polonez află prin intermediul unui comunicat al Agenţiei TASS că NKVD-ul a fost responsabil de masacrul de la Katyn. Statul polonez primeşte din partea Rusiei actele referitoare la genocid, printre care se află şi memoriul lui Beria, din partea lui Gorbaciov şi Elţān.


Reţinut, fără a melodramatiza, cu emoţiile atent măsurate, filmul lui Andrzej Wajda evocă tragedia distribuind accentele acolo unde este necesar pentru ca discursul să fie convingător. Īn viziunea lui Wajda vinovăţiile sunt īmpărţite īntre cei doi cotropitori ai Poloniei din toamna anului 1940. Cineastul descoperă oamenii ca mici rotiţe distruse de tăvălugul Istoriei – aici buldozerul care acoperă cadavrele īn pădurea de la Katyn, dar acoperă şi soarele, simbol al vieţii. Wajda propune spectatorilor şi profunzimea revoltei īn faţa minciunii perpetuate cinci decenii, nu doar de ruşi, dar şi de complicitatea guvernelor lumii aşa-zis libere. El surprinde şi faliile operate īn interiorul aceleiaşi familii de raţiunile oportunismului şi conjuncturii sau perenitatea īn credinţa supravieţuirii unui holocaust roşu. De altfel şi acţiunea asumată cu preţul vieţii de tānărul care se īmpotriveşte regimului criminal al invadatorului victorios este privită de regizor ca o rază de speranţă īn noaptea ce se va instala īn această parte a Europei.


Ca orice mare artist, regizorul nu judecă maniheist şi secvenţa salvării Veronicăi şi a mamei sale din plasa NKVD-ului este pe deplin elocventă. Şi dacă moartea lui Jerzy aduce aminte cu cea a eroului interpretat de Zbigniew Cybulsky īn Cenuşă şi diamant, oroarea execuţiilor comise cu sānge rece este dublată semnificativ de revolta celui ce nu acceptă să-şi schimbe biografia de dragul perpe­tuării minciunii ocupan­ţilor mai feroci după război decāt invadatorii din anul 1939. Deloc dispus să pună sub preş minciunile Istoriei, cineastul astăzi octogenar produce un Remember necesar pentru cei ce vor să uite şi astfel riscă să retrăiască ororile unui trecut nu prea īndepărtat. Wajda este poate unul dintre ultimii moralişti din cinematografie, artă grav erodată īn ultimele decenii de spectaculos facil, lipsă de fantezie, maniheism şi ideolo­gizare computerizată.

 
Datele tehnice
ale revistei
                     click aici...

Tarife publicitate
                     click aici...
 
                                                 © 2008 Revista Luceafarul