Apare cu sprijinul financiar al

  Click aici pentru prima pagina
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
Premii

   
Cautare dupa nume autor

Poezie maghiară contemporană

        Rįcz Péter

Rafinat traducător de poezie şi filozofie germană, este şi autorul a cinci volume de poezii apărute īntre anii 1984 şi 2014. Este un excelent manager cultural: a organizat cursurile de traduceri literare de la Institutul Balassi din Budapesta şi este fondatorul Casei Traducătorilor de la Balatonfüred. Activitatea literară i-a fost distinsă cu premiile József Attila şi Örley.



E VARĂ NU SUNT VINURI


E vară e greu īn acest anotimp.
Totul se descompune
Ca poama răscoaptă uitată
Pe masa mutată-n verandă.
Şi-atunci cum să se-nchege ceva?
Īn mine? Mie?
La vreme de zloată şi ceaţă
Lucrurile-şi păstrau fermitatea.
Dar primăvara tot n-a apucat-o.
N-a īnţeles că nu se pot goli
Basculante īntregi pe balanţa farmaceutică...
Ori totuşi s-o putea.
Dar dacă talerele nici
Nu se clintesc?


Depinde de fineţuri.
Ochiul burlacului
(Eufemistic vorbind)
Scurmă şi e cocoficos.
Şi stă-n expectativă.
Despică firu-n patru.
Nu-i dispreţuitor cu ceea ce-i revine
(Sau cu ce crede că i se cuvine)
Şi nu seamănă vānt decāt atunci cānd...
Aşa abia o mai scoteam la capăt.


Nici iarna nu-i uşor dar atunci mi-e greu
Să mă gāndesc la o relaţie trainică.
Adică mă gāndesc īntruna la
Sau mai exact īmi doresc: ce-ar fi dacă...
Exact ca odinioară:
Mă strigă dorinţa mintea mă ţine pe loc.
Ce-ar fi dacă pistruii m-ar atrage
Mai mult ca purtătoarea lor
Care-i incriminează-atāt de des
Fragment ce poartă nu īn sine ci
Cel mult īn spinare īntregul.
Fapt simptomatic īntr-o seară de vară
Cina īntinsă pe verandă
Sau cea care-o aşază pe verand㠖 sau
Doar mişcările ei nici cina nu mai contează
Dacă nu-i stropită cu vinuri.



DE-AR FI ATĀT DE CLAR...


La marginea pădurii de brad
Privesc
Cum se apleacă pieziş
Cei cinci plopi
Deasupra poienii şi nu-mi dau seama
Ce-i atāt de ciudat la ei.


Deşi ar fi de-ajuns să răspund
La cāteva īntrebări aparent simple.
Eu īnsă nici să le pun nici măcar
Să le pun n-am putut pān’ acum.


Un lucru mi-e clar
Va trebui să le pun:
Există un aici la īntālnirea
Cāmpiei cu pădurea de brad
Sub tāmpla fibroasă culcată
A acestor veri sau deasupra ei
Sau totuşi mai degrabă īn aprilie...?


Barem de-aş fi īn stare
Să fac distincţie īntre lucruri...
Īntocmai ca boierul care
Īntr-o singură frază
A dat definiţia a două femei:
„Una dintre ele e nevastă-mea
Cealaltă nu.”


Sau poate e vorba doar de faptul
Că am din nou sentimentul acela: īmi vorbeşte
Doar pentru că-i frumoasă?
Deoarece pe mine unul chiar şi urātul
Mă zguduie de obicei
Dar rău de tot din cap pānă-n picioare.



ACUM


Uneori se-ntāmplă deja să te uit.
Altfel spus uneori
Nu-mi aduc aminte de tine.
Parcă am fi pe-o planetă plată
Aici peisajul se desfăşoară īn cerc:
Scriu despre aici.
Un colţ de insulă şi două ape
Alcătuiesc locul ce i-l dedic lui aici.
Mă uit la fum se-nalţă deasupra verdeţii.
Din tine fără tine –
Deduc din experienţa mea de viaţă.
De mult eşti cea mai săracă.
Dar ce vorbesc ce tot vorbesc?
A fost returnat viitorul ţie prezis –
Destinatarul necunoscut! –
Prezicerea aşadar mă priveşte.
Mă ţin pe poziţii īn locul tău
Şi-acest loc l-am numit aici.
Azi scriu despre acum şi māine.
Eşti prezentă īn scrierea mea. Rămāi?
Şi-n rugile mele. Te implor
Doar eşti atāt de săracă
Din noi doi – tu eşti cea mai săracă.
Te-ajută cu ceva? M-ajută?
Aici-ul īl dedic acestui loc.



TREBUIE SĂ-NTREB DIN NOU


Pānă unde ţine iubirea
Că sigur nu pānă la capăt
Am să-ntreb din nou
Au oare cuvintele sens
Sau doar pretind că au
Am să-ntreb din nou
Oglinda chiar lucrează
Iar noaptea se odihneşte
Am să-ntreb din nou
Există Dumnezeu
Sau doar ni se spune că da
Am să-ntreb din nou
Dar lumea chiar există
Sau e doar plăsmuire
Am să-ntreb din nou
Vehiculul uriaş ce se apropie
Ne va distruge
Sau vom sări şi noi īn el
Am să-ntreb din nou
Nimic nu e perfect
Şi asta nu vă deranjează
Ajuns matur din nou am să īntreb.

 
Datele tehnice
ale revistei
                     click aici...

Tarife publicitate
                     click aici...
 
                                                 © 2008 Revista Luceafarul