Apare cu sprijinul financiar al

  Click aici pentru prima pagina
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
Premii

   
Cautare dupa nume autor

Varză... ą la Cluj

        Dumitru Ungureanu

Īn lumea restrānsă a publiciştilor de la noi, care se preocupă īn special de rock, Doru Ionescu a căpătat, prin muncă şi devotament, slujba cea mai rāvnită: redactor la TVR. Ţinta lui − rockul romānesc. Ţelul lui − să-l facă şi mai cunoscut decāt este. Mijloacele − oricare permise: emisiuni pe toate canalele de care dispune uriaşa instituţie, prezentări de concerte pe scenele ţării, editare de discuri, videoclipuri, materiale promoţionale. Şi publicare de cărţi. Cine crede că rockerii nu citesc ori n-are habar de mintea lor minunată, ori e rău intenţionat.
Să parcurgi o carte semnată de Doru Ionescu e ca şi cum ai face zapping pe canalele TV din portofoliul furnizorului de cablu. Viteza de schimbare nu-i legată de nervozitatea degetului ce apasă butonul CH al telecomenzii, nici de imaginile afişate pe ecran, ci de cantitatea de informaţie pe care eşti īn stare să o receptezi. Textele pritocite de fostul chitarist ajuns redactor conţin multiple date despre nume, trupe, discuri, concerte, compoziţii, compilaţii, componenţe, cāntece, influenţe stilistice, surse de finanţare, firme de echipamente, localuri frecventate, băuturi predilecte, idei afirmate, teme recurente şi aşa mai departe, o avalanşă ca din cornul abundenţei ajuns mod de viaţă. Ceva lipseşte din texte, ca şi din emisiunile transmise sub diferite titulaturi: bārfele despre viaţa intimă a legiunilor de muzicieni. Dacă astea ar fi intrat īn programul lui Doru Ionescu, probabil că orele de difuzare se numărau zilnic īntre cele mai vānate de amatorii de rating, pentru că − realitatea o demonstrează − lumea se uită mai abitir la scandaluri decāt la prestaţii elevate. Īnsă Doru Ionescu ţine la calitate, ştie să (dis)cearnă temele valoroase, să aleagă filonul căruia i se spune artă. Şi rockul, dincolo de vāna distracţiei, devine artă adevărată.
Anul trecut, oraşul Cluj a fost capitala europeană a tineretului. Cu acest prilej, Doru Ionescu a grupat peste 40 de texte dedicate muzicii (aproximativ 300 de pagini) īn volumul Timpul chitarelor − Muzica tinereţii... ą la Cluj, la Editura Eikon (al cărei sediu este īn Bucureşti!). Se īnţelege că subiectul acestor mici eseuri ţine de spaţiul muzical clujean, cu despărţămintele sale consacrate: jazz, rock, folk, dar şi cu zone de fuziune, a căror stilistică reclamă lucrări docte de specialişti universitari. La Cluj s-au născut cāteva dintre cele mai interesante sinteze muzicale ale ultimelor două decenii, numele afirmate aici ajungānd prin locuri pe unde nici n-ar fi visat să ajungă vreodată rockerul romān, care alerga loco īn 1970 după un disc străin. (Nightloosers, de exemplu, a cāntat recent la un festival din... India!)
N-am spaţiu să īnşir formaţiile (numele) care beneficiază de prezentări alerte sau interviuri febrile. Doru Ionescu s-a contaminat parcă de specificul muncii la radio şi televiziune, (tran)scriind lapidar, īn fraze percutante, despre „subiecte” īn mişcare permanentă. Dacă i-aş reproşa ceva, e sintagma „muzică tānără”, preluată fără acoperire teoretică. Să numeşti jazzul „muzică tānăr㔠e frumos, dar superficial. Un pic de acurateţe nu dăuna. Altfel, metafora din titlu defineşte ironic şi tandru o „māncare” consistentă!

 
Datele tehnice
ale revistei
                     click aici...

Tarife publicitate
                     click aici...
 
                                                 © 2008 Revista Luceafarul