Apare cu sprijinul financiar al

  Click aici pentru prima pagina
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
Premii

   
Cautare dupa nume autor

Pentru cei inteligenţi, cu lecturi şi replică

        Ioan Holban

Passionaria Stoicescu a debutat editorial īn anul 1971, cu volumul Lume mică, lume mare, cu versuri pentru copii, dar cu un titlu care proiectează o carieră literară, deopotrivă, destinată literaturii "pentru cei mici". Cel puţin trei generaţii de copii şi nepoţi au "muncit" textele Passionariei Stoicescu, colorīndu-le ilustraţiile, subliniind, răstindu-se unde nu īnţeleg ori, poate, nu le place, īnvăţīnd, că sīnt īn manuale sau pe lista de "lecturi opţionale", īn vacanţă sau la şcoală.
Cea mai recentă carte a Passionariei Stoicescu, Mic dicţionar deosebit: "Cine-a fost, ce-a devenit!", deschide, inspirat, colecţia "Uliţa copilăriei", pe care o lansează Editura Junimea īn acest an. Cartea e una mai specială, fie şi pentru că se adresează,  īn chip explicit, copiilor inteligenţi, cu lecturi (bogate) şi replică; obiectul "jocurilor" de aici este cuvīntul īnsuşi, iar autoarea propune tīnărului său cititor deştept o explorare a papirosferei; "Din multele ce sunt īn limbă,/ cuvintele de-aici te plimbă/ cu ajutorul poeziei/ īn tainele mitologiei,/ īn largurile geografiei,/ botanicii, gastronomiei...", scrie Passionaria Stoicescu īntr-un fel de captatio benevolentiae pentru copiii silitori, dar şi, poate, pentru "loaze", cu vorba celebrului personaj caragialian. Poeziile au o structură complexă, dar limpede, care pune īn valoare, de la īnceput, definiţia substantivelor comune din limba romānă,  īn legătură cu etimologiile, uneori, previzibile, alteori, totuşi, greu de intuit chiar şi pentru cineva obişnuit cu jocurile lingvistice şi cu studiile la zi. Passionaria Stoicescu pleacă de la un cuvīnt din limba comună şi īl "trage" spre origini; Mic dicţionar deosebit: "Cine-a fost, ce-a devenit!" e un īndreptar etimologic atīt pentru copii, cīt şi pentru părinţii, bunicii şi profesorii lor; astfel, ei află că "alain delon" poartă numele unui cunoscut actor francez care a purtat, primul, haina "cu gulerul bogat şi īmblănit", atlasul folosit la geografie "vine" de la Atlas "despre care/ se credea că īn spinare,/ pe-ai săi umeri de titan,/ ţine-n chip de bolovan/ bolta, cerul, să nu cadă/ peste pămīnteni grămadă!", babilonie e de la Babilon, baionetă, de la Bayonne, batistă, de la un "fabricant francez", Baptiste, cafeaua e, iată, de la Kaffa, din Etiopia, canadiana, din Canada, canarul "cu ochii duşi" (sintagmă celebră, intrată īn uzul curent dintr-un vers al lui Şerban Foarţă şi dintr-un cīntec frumos al celor de la Phoenix), din Canare, cerberul e mitologicul Kerberos, ecou e de la nimfa Ekho, egării, de la neamţul inventiv (cum altfel?) Jaeger, far, de la Pharos, floare, de la zeiţa Flora a romanilor, genţiana, de la luptătorul Gentius al ilirilor, joben, de la negustorul Jobin, leuşteanul din ciorba cea de toate zilele a romānului, de la o plantă din Liguria, ocean e Okeanos al grecilor, dar, adaug, şi al lui Eminescu, pergament - Pergam, olimpiadă - Olimpia, zefir- Zephyros, cīte şi mai cīte...
Cartea Passionariei Stoicescu e un spectacol lingvistic, un regal care, iată, poate īncepe cu un substantiv comun, aparent incolor, uzat (batistă, baionetă, cafea, canadiană, ecou, egări, far, fazan, floare, ghilimele, indigo, leuştean, liceu, marionetă, narcisă, sandvici, şarlatan, uragan, vestibul, zīnă, himeră etc.), pentru ca, prin explorarea etimologiei, a originii, autoarea să ne invite īntr-o călătorie pīnă la capătul mitologiei, geografiei, civilizaţiei vechi şi moderne. Cel mai adesea, poeziile distilează o poveste, ceea ce le face īncă mai atractive; cuvīntul e foarte frecvent īn versurile din carte, semn că miza rămīne, pīnă la urmă, istorisirea, taifasul, cum scrie la un moment dat Passionaria Stoicescu sau, altfel, caruselul poveştilor unei alte Şeherezade pentru "califul" cu vīrsta īntre patru şi o sută douăzeci de ani; iată, de pildă, povestea tristă a canarului din Canare, īntre libertatea de acasă şi robia din pribegie sau o poveste "retrasă īn vremuri" a zeiţei Vesta, a vestibulului ori, poate, altele, mai vesele, despre savarina lui Savarin sau sandviciul lui De Sandwich. Cele mai multe etimologii sīnt găsite la vechii greci, la francezi şi latini, spanioli, egipteni, germani, turci (hurmuz, de la Ormuz, te duce cu gīndul la Urmuz, nu-i aşa?), indieni; unele, e adevărat sunt atīt de exotice, īncīt par improbabile (de ce ar "veni" dum-dum dintr-un indian Dämdäma, cītă vreme termenul e, mai degrabă, o construcţie onomatopeică şi cum să crezi că zīnă e "dziana" dintr-o limbă "dacică" neştiută?), altele sīnt amuzant-anecdotice (damigeana - dame Jeanne, de exemplu), dar majoritatea poeziilor-etimologiilor din Micul dicţionar deosebit al Passionariei Stoicescu este a unei scriitoare adevărate care s-a documentat temeinic pentru a scrie o carte care nu e doar pentru cei mici de pe uliţa copilăriei. Iar prima īnsuşire e claritatea, limpezimea, chiar şi atunci cīnd defineşte himera, "obiectul" lucrării ficţionalului: "Un vis frumos ce-ţi dă tīrcoale,/ dar imposibil de-mplinit,/ nişte vedenii ireale,/ un vag contur, nedefinit,/ sunt o himeră... O nălucă/ pe care-atunci cīnd vrei s-o prinzi/ īşi pune umbrele pe fugă/ şi-n braţe aeru-1 cuprinzi./ Cuvīntul vine din străfunduri/ de ani şi-a denumit cīndva/ un monstru ce trăia-n afunduri/ şi chiar Himera se numea/.../ De la Himera de-altădată,/ azi doar năluca-şi are rost/ sau cīteva sculpturi īn artă/ vrīnd să ne-arate cum a fost./ Dar vezi, făptura efemeră/ nu reuşim s-o mai aflăm.../ E iluzoriu, o himeră/ şi-n felul ăsta o păstrăm"; sau Orientul, cu superbia şi surparea sa: "Ce dacă-i toamnă? Ea, cu drag,/ mărgele o să-mi dea, şirag./ Pe-un fir de aţă năzdrăvan/ bobiţe de hurmuz bălan/ am īnşirat şi m-am gătit,/ prinţesă m-am īnchipuit./ Bunica m-a privit atent:/ - Vai, parcă-ai fi din Orient!/ şi-a povestit cu glasul blīnd/ tot ce ştia despre cuvīnt.../ - Hur-muz! Ce nume! De-1 rosteşti,/ parcă mărgele răvăşeşti/ rostogolindu-se-n auz/ dintr-un oraş străvechi, Ormuz.".
Cartea Passionariei Stoicescu e una dintre apariţiile editoriale cu totul remarcabile din stricta noastră actualitate literară.

 
Datele tehnice
ale revistei
                     click aici...

Tarife publicitate
                     click aici...
 
                                                 © 2008 Revista Luceafarul