Apare cu sprijinul financiar al

  Click aici pentru prima pagina
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
Premii

   
Cautare dupa nume autor

Poeme

        Eugeniu Bazil

Prima întrebare



Sunt o pasăre fără pene fără glas
fără cioc, fără copac
zbor de-a lungul apelor
pădurea mă sperie
omul mă urmărește
cerul mă tulbură
mi-e greu să mă rotesc în gol
deasupra întrebărilor celorlalți
a neliniștii mele
care îi inspiră pe pictori
iar pe mine mă debusolează
norii sunt grei pământul alunecos
seara fără sfârșit ca o șosea
care desparte două lumi
nu plânge ființa de iarbă
privindu-mi zbaterea
e doar vina mea
de ce este vina mea
spun privind crucile învăluite
într-o ceață solemnă
suratele mele se așază pe unde pot
în locul nominalizat de astrologi
ei nu mint cu un zbor
lumea nu se oprește
acest cerc
pe care copiii îl aruncă
de colo-colo
se învârte ca un ceas
ce confiscă tuturor fericirea
privesc orizontul
cum trece cum minte cum promite
îmi înalț glasul și cânt
poate mă ascultă cineva
câmpul și pădurea mă aud
dar nu sunt decât simboluri
ce-l imită pe al meu
zbor
bucuria și durerea par fâșii
care flutură și apoi învelesc
sensul singurătatea și respirația
nu mă voi mai opri niciodată
privesc înainte
lăsând în urmă marea
pe care se leagănă ultima barcă


 


A doua întrebare


Când celălalt pleacă pe un alt drum
apari Tu să dirijezi noua simfonie
ca pe un adevăr pe care îl iei în brațe și-l duci acolo unde umbra
nu mai are niciun avantaj
așa sunt clipele
mistere ce alcătuiesc o durere
căreia inima îi cântă ca unui
copil slut
mama îi zâmbește soarele răsare
nimic nu se compară
cu ziua la care te gândești
ca la un prieten
plecat de fiecare dată departe
îl chemi
strigându-te pe tine însuți
atunci ecoul îl aduce pe Cel
care nu a plecat niciodată.


 


A treia întrebare


Bunica mă leagănă ca pe un
copilaș de cârpe
cu care se joacă pisicile
atrase de ființa mută care te contrariază
degetele ei lungi și osoase
fragmente de timp
răsfirate pe suprafața amintirilor
îmi împleteau zâmbetele
și-mi ștergeau plânsul
mergea la fereastră privind departe
apoi la soba în care îmi ghicea viitorul
lacrimile care curgeau încet
precum secundele clepsidrei
se prelingeau pe pereții încăperii
în care dormea un prunc
și murmura o moartă
tăcând îmi spunea aceeași poveste
mânzul s-a furișat în pădure
iapa îl caută nebună
în grajd nu e nimeni
doar căldura și ecoul unui nechezat tardiv
dormi copile și visează buruiana fericirii
mă punea în capisterea
în care frământa aluatul
pâine pentru vii și gogoși pentru morți
presăra făină pe chipul meu palid
să nu te recunoască durerea
să nu te lovească străinul
să nu te sărute muierile
să nu te absoarbă adâncul
mă acoperea cu ștergarul cel roșu
plecând în grădină să culeagă zambile
pe care le așeza deasupra mea
cine te va mirosi să-ți caute dorul
spunea ea ca o vrăjitoare înlăcrimată
focul ardea în sobă
bunica dormea pe pat
iar eu mă plimbam printre stele
aprind o lumânare
care nu vrea să se stingă
narcisele culese azi-dimineață
dansează în jurul mormântului
șterg praful lacrimile și chemarea
dormi liniștită
merele s-au copt covrigii nu s-au ars
tataie fumează ultima țigară
eu sunt fericit căsuța s-a coșcovit
așa e viața ce se ascunde sub pământ.


 


A patra întrebare


Am căutat fericirea în fiecare copac
dar nu am găsit decât păsări moarte
care mi-au mușcat îndrăzneala
în focul dintre gânduri
se dă o luptă fără înțeles


mă retrag în cuibul disperării mele
ca leopardul de zăpadă
pe înălțimile singurătății


tace sensul lunii
bate vântul purpuriu
și strigă în beznă fioroasa minciună


pleacă inimă în pustiul care te îndrăgește
lăsând în urmă magnifica întrebare



A cincea întrebare


Când mă lovea peste față
sângele curgându-mi doar din nara stângă
mama icnea satisfăcută
doar sexul se putea compara
cu această putere sub care se așeza
ca sub un stejar făcut din lumină rea
faptul că nu plângeam
o făcea să se înfurie
precum leoaica ce nu poate ajunge
la prada leopardului
îi priveam ochii negri
picurând în ei o bunătate evanghelică
deschideam Cuvântul citindu-i versetul care o făcea să urle


mămico
spuse ursulețul de pluș
du-mă din nou la fereastră
răceala geamului îmi face bine


 

 
Datele tehnice
ale revistei
                     click aici...

Tarife publicitate
                     click aici...
 
                                                 © 2008 Revista Luceafarul