Apare cu sprijinul financiar al

  Click aici pentru prima pagina
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
Premii

   
Cautare dupa nume autor

DIBUK

        Dinu Grigorescu

Doamna Maia Morgenstern imprimă teatrului pe care-l patronează o anvergură repertorială. Ultima premieră din 30 iunie (durata: 2 ore şi un sfert, fără pauză) are la bază un text referenţial al dramaturgiei evreieşti, o tragedie scrisă īn 1914 de scriitorul şi etnograful S. Anski şi considerată de critici a fi „cea mai apreciată piesă din istoria teatrului de limbă idiş, dar şi de limbă ebraică”.
    Piesa Dibuk („demon”) este un love story folcloric şi modern totodată, o prelungire a povestei de dragoste dintre un alt Romeo şi o nou Julietă, care īncepe īn lumea reală a unei aşezări evreieşti din Estul Europei şi continuă īn lumea considerată de toate religiile ca fiind „cea de dincolo”. Textul balansează īntre credibil şi incredibil, īntre ermetic şi ipotetic, cu elemente de fantezie magică, īndeamnă la respectarea promisiunilor și jurămintelor, la respect pentru    libertatea de opţiune  a tinerilor  īndrăgostiţi  și la o gamă largă de atitudini ale omului īn cele mai dificile clipe ale existenţei pe care individul nu şi le mai poate controla. E şi o pledoarie pentru fidelitate adusă īn celest. E și o piesă religioasa implantată īn civic. Ei și īnalt justițiară,  națională și universală. Construcţia dramatică este pe două etaje−simboluri, la parter aflāndu-se comunitatea, īn marea ei diversitate, iar la nivelul superior − Bunul Dumnezeu.
    Regizoarea (şi scenarista) Chris Simion-Mercurian manevrează cu multă dexteritate grupurile de actori şi soliştii īn decorul complex, imaginānd o uriașă sinagogă care pare mare și pe scena Teatrului Mic. Interioarele şi exterioarele se īntrepătrund armonios, drumurile duc īn mai multe direcţii, citadine şi divine; rezultă o imagine globală de Univers. Costumele populare, negustorești și rabinice, ale doamnei Viorica Petrovici contribuie din plin la atmosfera de carnaval uman şi judiciar, dar şi coregrafia deloc simplă semnată de Ioan Marchidan. Light design-ul (Ștefan Vasilescu şi Ionuţ Marinache) contribuie și el, īn context, la atmosfera uneori de real, alături de suprareal, a piesei, unde apar la propriu spirite, demoni, electrizānd spectatorii uluiţi de acest grandios spectacol.
    De o mare forţă dramatică emoţională sunt scenele de confruntare. Dumnezeu este reprezentat  īntr-o formulă iconografică, cu braţele īntinse, vorbind prin sugestie şi prin vocea īnţelepților rabini. Sunt doi, īntrucāt situaţia maritală supusă judecății prin īncălcarea promisiunii unui tată de a-şi da fata īn căsătorie fiului celui mai bun prieten, care, deşi decedat, rămāne pretendent și de după moarte, agresānd-o pe fată sub forma unui demon (Dibuk), implică o judecată extrem de grea şi īnţelepciunea unui rabin se cere confirmată de altul, iar puterea de convingere crește. Extraordinară este exorcizarea fetei, dar şi desfacerea blestemelor.
    Spectacolul, de mare combustie laică şi religioasă, conține replici, dialoguri, monologuri, confesiuni care se succed īn fluviu dramatic, dar există şi momente vesele, comice, dans frenetic, la sărbători și la nunți, evenimente ce sudează şi la bine şi la rău comunitatea.
    Distribuţia numeroasă combină personalitățile teatrului cu tineri interpreți. Sensibilă şi prinsă īn vārtejul evenimentelor turbionare, Alexandra Fasolă (Leea) impresionează profund. La fel şi Veaceslav Grosu (Hanan, Spiritul lui Hanan), Mihai Ciucă (Rabi Azriel), Andrei Finţi (Sender), Nicolae Călugăriţa (Nahman), Luana Stoica / Maia Morgenstern (Frade), Vlad Logigan (Solul), Mircea Dragoman (Mendel, Rabi Şimşin), Marius Călugăriţa (Mehuel, Meer). Cabiria Morgenstern e pusă la grea īncercare, rolul său fiind paralel cu Spiritul Leei, neavānd īnsă nicio replică. Īn cavalcadă se remarcă prin exactitate interpretativă şi disciplină scenică: Mihai Prejban (Manasse, Batlan), Viorel Manole (Batlan, Nuntaş), Darius Daradici (Batlan, Nuntaş), Neculai Predica (Enoch, Nuntaş), Nicolae Botezatu (Uşer), Anka Levana (Başe), Alina Tomi / Dana Rogoz (Ghitel), Lucia Maier (Bătrāna), Alexandru Sinca (Batlan, Nuntaş), Mihai Niţu (Diavolul), Geni Brenda (Oarba), Viorica Bantaş (Femeia cu copil), Cristina Cīrcei (Şchioapa), Cristina Pleşa (Nebuna), Teodora Toader (Femeia cu cārje), Mihaela Cuniţă (Majghia), Antonio-Tadeus Mincă (Nuntaş), Ștefan Eparu (Nuntaş), Alexandru Apostol şi George Lepădatu (Ucenicii rabinului).
    Finalul premierei i-a ridicat īn picioare pe toţi spectatorii, aceştia aplaudānd īndelungat. La succes contribuie şi copiii: Raisa Dragomir, Miral Solcanu, Raluca Mastalier, Martin Cuniţă, Radu Mastalier, Tudor Toroiman, Marina Iliescu. Orchestra TES − graţie unei montări ieșite din  comun (acordeon − Bogdan Lifşin, vioar㠖 Rodica Gancea, violoncel − Sergiu Marin, clarinet − Sorin Dobrotă, percuţie − Radu Gheorghe), oferă amplitudine unui spectacol de altitudine artistică.


 

 
Datele tehnice
ale revistei
                     click aici...

Tarife publicitate
                     click aici...
 
                                                 © 2008 Revista Luceafarul