Apare cu sprijinul financiar al

  Click aici pentru prima pagina
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
Premii

   
Cautare dupa nume autor

In-variabil, artă

        Iolanda Malamen

La īnceputul acestei toamne (13 sept.-10 oct.), Arte īn Bucureşti, eveniment ajuns la ce-a de-a 7-a ediţie, s-a vrut acelaş excurs prolific al vizualului, cu  desfăşurător generos, dar şi cu cīteva iniţiative care l-au particularizat. Uniunea Artiştilor Plastici (cu sprijinul financiar al ARCUB) a fost cea care a gīndit tematica proiectului pentru 2016.  Reacţia artiştilor,  mulţi dintre ei din generaţiile tinere, a fost promptă, nelipsind  īnsă şi nume consacrate din arta prezentului. Juriu, format din: Magda Cārneci, Mădălina Mirea, Adriana Oprea, Beti Vervega, Francisc Chiuariu (participanţi activi şi la naşterea proiectului) au optat pentru lucrări care-au arătat, vizavi de tematica propusă, pregnanţă scripturală şi originalitate. Spaţiile de expunere, 8 la număr au fost: Centrul Artelor Vizuale, Galeria Simeza, Galeria Orizont, Amzei Market Makers, Combinatul Fondului Plastic-Tipografia, Casa Filipescu-Cesianu-Lapidarium, Ordinul Arhitecţilor din Romānia, Şcoala Gimnazială de Muzică şi Arte Plastice nr. 5, sect.3.   
 
Titlul ediţiei din acest an, In-variabil, a fost unul autoritar, purtător īn laconismul lui, de spaţiul vernacular care este oraşul, atīt de familiar fiecăruia dintre noi, mereu regenerativ şi mereu posesiv, prin naşterea unor noi spaţii urbane centrale sau marginale, īn trupul lui. Subiectul a avut la rīndul lui trei importante  teme de meditaţie, pe care autorii trebuiau cumva să le personalizeze: Memoria oraşului-reţele. Oglinzi retrovizoare-clipuri. Oraşul ascuns-impulsuri. O noutate pentru public au fost etichetele inteligente, o aplicaţie care-a dat posibilitatea privitorului să scaneze cu telefonul mobil date minime despre artişti şi lucrările lor.    
Īn paralel cu spaţiile de expoziţie, publicul, cu precădere cel foarte tīnăr, s-a deplasat īn spaţii neconvenţionale, īn care au avut loc activităţi de tip flashmob, performence şi group creativity. de exemplu īn cartierele: Berceni, Drumul Taberei, Străuleşti. La Sun Plaza Shoping Center a avut loc un show live de graffiti. Au fost vizitate atelierele de gravură ale Combinatului Fondului Plastic, a fost inclusă pe lista manifestărilor şi o Noapte albă a Galeriilor incluzīnd cele 8 spaţii de expunere ş.a.m.d. 
Dincolo de dorinţa UAP de-a schimba cīte ceva din monotonia recurentă a manifestărilor expoziţionale, salutară la această ediţie, a fost şi īnsoţirea artiştilor consacraţi, unii dintre ei profesori la UNARTE, cu  tinerii artişti pe care i-au format.
Prin impulsul participativ, exprimarea complexă, locvacitatea scripturală, artiştii au făcut din această a-7-a ediţie, un moment de maturitate şi de fluiditate vizuală.  
Numărul mare de artişti participanţi la proiectul In-variabil, face imposibil un comentariu punctual al lucrărilor. Mă voi opri totuşi asupra cītorva artişti, fără intenţia de a-i nega prin omisiune pe alţii.  Īnainte de asta, mi se pare totuşi firesc să dau lista artiştilor expozanţi. Īn cele 8 spaţii amintite mai sus, au fost expuse sculpturi, instalaţii, lucrări video, ceramică, tehnici mixte, colaj textil, pictură digitală, acril pe pīnză, ulei pe pīnză,  obiect, mixed media, fotografie, print, asamblaj, sticlă, xilogravură, video-performance, performance, metal, ansamblu textil, serigrafie şi tipar, monotip, obiecte reciclate, colaj, tapiserie, colaj textil, realizate īn tehnicile cele mai diverse.
Au expus lucrări următorii artişti: Lucia Lobonţ, Ovidiu Ionescu, Alin Carpen, Bianca Ioniţă, Bianca Mann, Nicolae Moldovan, Mădălina Papastere şi Venus Marian Marinescu, Maria Adriana Rapotan, Alexandra Tătaru, Anda Georgina Varlam,  Bogdan Bădescu,  Daniela Mihai, Ileana Oancea, Sorin-Ionuţ Maxim, Claudia Muşat, Claudia Lazăr, Corina Gabriela Duma, Mihai Zgondoiu, Reka Csapo Dup, Alexandru Rădvan, Beti Vervega, Adriana Florea Băloiu, Adrian Dică, Alice Ţeca, Anca Boeriu, Bogdan Pelmuş, Carmen Paiu, Casia Csehi, Cătălin Bădărău, David Leonid Olteanu, Elena Scutaru, Ramona Coarna, Ileana Dana Marinescu, Ilie Rusu, Ion Anghel, Lucian Butucariu, Marin Gherasim, Şerban Vladimir Cioroiu, George Paul Mihail, Nicolae Stoian, Patricia Teodorescu, Răzvan Constantin Caratănase, Sorina Tibacov Vasilescu, Valeriu Mladin, Marius Barb-Barbone, Elena Dăscălescu, Adrian Velică, Dorina Horătău, Teodora Vărzaru şi Elena Scutaru, Adriana Vasile, Ana Valeria Petrovici-Popescu, Andrei Bălan,  Cristina Iliescu, Cristina Bolborea, Florentina Măriuţ Otari, Florica Prevenda, Marilena Preda Sānc, Marcel Scutaru, Dragoş Neagoe, Mihai Teodorescu, Sergiu Bărbulescu, Georgina Andreescu, Vasile Tolan, Vlad Basarab, Andreea Mădălina Manea, Ionuţ Teodor Barbu, Viorica Slădescu, Cosmin Paulescu, Elena Copuzeanu, Smaranda Isar, Alexandra Baciu, Maria Pop Timaru, Ana Asavei Pietraru, Alina Otilia Boeru, Cristina Ilinca, Mara Andrei, Mădălina Ştefana Andronic-Buzu, Marijana Biţulescu, Sergiu Chihaia, Tudor Fabian, Oana Florica, Sorina Maria Mihalache, George Moscal, Adrian Pīrvu, Zoe Pop, Rene Răileanu, Mihai Ionuţ Rusen, Ile Ştefi.
Arte īn Bucureşti a avut şi unele evenimente expoziţionale strīns īnrudite cu demersul In variabil: 
Arheologia Memoriei. Cărţile focului, Combinart 1+1==10,  UNAgaleria/ Urban fever by UNARTE Students
Galeria 15 DESIGN/ Walking on the City, Hărţile timpului-tehnici arhaice/abordări contemporane, Environement Art/ Atingerea Inefabilului-Kilometrul 0 ( Vasile Mureşan Murivale).


Un asemenea tur expoziţional, a cărui estetică şi acuitate gestuală, au ocolit īn mare plictisul, placiditatea şi redundanţele, a prilejuit artiştilor participanţi, o meditaţie lucidă, dar şi o explorare  pe alocuri ironică şi polemică.
Oraşul īn care ei trăiesc şi creează, este un spaţiu al gregarităţii, al deformărilor, al dezarticulărilor, al asemiei şi anxietăţilor eruptive, dar şi al solidarizării pacificatoare, al ceremonialului pur şi iradiant, al anotimpurilor, al disponibilităţilor afective şi al aspiraţiilor.
Artiştii au adus īn faţa publicului un imaginar complex: de la virilitatea unor forme şi volume exprimate radical, cu maximă intensitate, pīnă la destăinuirile, evanescenţele şi graţia unui prezent şi a unui viitor, transpuse īn paradigmele unui habitat faptic. Ca orice organism viu, urbanul implică toleranţe etice, dar şi asalturi estetice armonioase; iradiază lumină, dar şi multe umbre şi penumbre.
Marele oraş apocaliptic, tentacular face parte din fiinţa noastră. Īmpărţim cu el reuşitele, dezastrele,
bucuriile, rostirile şi rostul, dar şi păcatul.
Spaţiul nu mi-a permis să mă opresc decīt la cīţiva dintre artiştii care-au expus.  Este o alegere nu obstinant empatică, ci una care-a comunicat la o citire instantanee  privitorului care sunt, legitimitatea  proiectului.
Un omagiu realizat din ceramică, īntr-o suită delicată şi neostentativă de tonalităţi, a propus Ilie Rusu. 12 pīinici īmpletite, purtīnd numele cīte unui artist dispărut, sunt un remember cald, vizavi de veşnicia care īi face totuşi prezenţi īn memoria colectivă.
Casia Csehi a expus două lucrări realizate īn tehnică mixtă: Citadin I, Citadin II, secvenţe dintr-o serie pe care artista o dedică  fiinţei umane, rătăcirile ei prin realitatea citadină, şi tulburătoarea aspiraţie către spiritualitate, către neechivoc, către esenţial.
Cu lucrarea Reconstruirea absidei, Marin Gherasim
aminteşte de spaţiul citadin, īn care fiinţa umană īşi poate păstra nefisurate de clocotul vremelniciei, sufletul, iubirea. O pictură īn care pare a fi rodit spiritualitatea cea mai pură.
O lume sufocată informaţional, o lume agresată de reţele, conducte, fire vizibile şi invizibile. O lume la care omul este conectat, fără posibilitatea de-a se izola, de-a se extrage din toată această agresiune halucinantă.  Beti Vervega propune o lucrare de mari dimensiuni Conexiuni (tehn. mixtă). O reţea geometrică fină, de fire cu o cromatică mătăsos-limpede, străbătīnd un spaţiu cosmic īntunecat, abisal.
Cristina Iliescu a expus o sugestivă sculptură, Cap cu drumuri, imaginīnd forma umană şi realizată īn diversele stadii corporale ale lemnului. Pe chipul uman, īn locul trăsăturilor fireşti se vede acum o īntretăiere  perfectă de şanţuri, un labirint din care expresivitatea a dispărut, căpătīnd formele unei rătăciri ce străbat maşinal şi frustrant  memoria.
Īn lucrarea Modul (tehnică mixtă), Florica Prevenda  aduce īn discuţie structura unui spaţiu a cărui bulimie de forme şi caligrafii, s-a transformat īntr-o reţea urbană logică, desăvīrşită. O īmbinare de elemente care au ceva architectural, sacru, şi totodată arhaic. 
Cele două Peisaje Urbane (tehnică mixtă) ale Marilenei Preda Sānc, dau viaţă unui oraş īn care amestecul de ordine, rătăciri, sensuri volatile sunt redate īn cursivităţi şi discontinuităţi grafice, şi sonuri metafizice. Ele dau o senzaţie acută de spaţiu spiritual cast.
Īn grupul statuar Hibrid, format din 12 personaje, Andreea Mădălina Manea polemizează, imaginīnd omul īn  rebarbativele aglomerări urbane, ca pe o fiinţă care a căpătat chipul fiarei. Lucrarea, are expresivitate şi un evident accent dramatic-moralizator.
Lucrarea (A) Casă a lui Sergiu Chihaia (tehnică mixtă) este realizată din nisip, trestie, pīnză albă şi sfoară); o  construcţie ingenioasă, delicată, de-o aparentă fragilitate, din care  lipsesc zidurile. Este spaţiul numit de autor acasă. O metaforă a eliberării de convenţionalul care zideşte carceral. Din el au dispărut blocajele emoţionale interioare, şi acum se deschide generos, empatic, pentru a primi darurile existenţei.
Īn lucrarea Vizite de familie (tehn. mixtă),  Sorina Tibacov Vasilescu actualizează un moment dramatic din istoria Bucureştiului: demolarea criminală īn anii optzeci, a Cartierului Uranus. Coşmarul acestui act abuziv este exprimat plastic printr-o explozie de brunuri violente care maculează albul zidului, īntr-un siaj al expresionismului abstract. O latură a lucrării este amprentată de un text, ce pare a fi o scrisoare pe care timpul a făcut-o aproape ilizibilă.     
Bogdan Pelmuş aduce īn discuţie īn lucrarea Brut, (u/p) monştrii globalizării şi delirul unei societăţi de consum cuprinsă de-o bulimie consumatoristă greu de stăvilit. O lume care nu se mai regăseşte pe sine decīt īn superficializarea reperelor urbane, cīndva armonioase. O imagine tubulară, īn tonuri īnchise care par să fi absorbit natura, reducīnd-o la infime pusee de cromatici solare şi vegetale.  
Un happening inspirat este lucrareaa Ermetic a lui Ion Anghel (tehn. mixtă). Realizată īn perioada īn care īşi desăvīrşea ucenicia de pictor, acum a rămas din ea o pīnză pictată, rulată pentru a putea fi īnchisă īntr-un turn din plastic transparent, cu īnălţimea de 200 cm. Prin transparenţa lui zărim un fragment din pictura căruia  timpul pare să-i fi şters din strălucire.
Demersul artistului este de-a păstra ermetic ceva din spiritul oraşului, martor cīndva la actul pictural.
Marius Barb-Barbone a propus īn Trafic iluzoriu (acrilic pe pīnză) o privire ironic-picturală, īntr-o compoziţie spectaculoasă, cu o cromatică vie, ce  ilustrează haosul urban stresant, de nestăvilit şi neliniştitor, pe care artistul īl redă cu accente ironice, ca pe-o dispersie de forme ciudate.  
Mădălina Ştefana Andronic-Buzu, Mara Andrei, Maria Pop Timaru, Vasile Tolan, Reka Csapo Dup, Cristina Bolborea, Adrian Velică, Valeriu Mladin, Nicolae Stoian, Carmen Paiu, Adrian Dică, Anca Boeriu, Mihai Zgondoiu, Ovidiu Ionescu, Marcel Scutaru, Zoe Pop, Adrian Pīrvu, şi nu numai, au expus de asemenea, lucrări īn care meditaţia, introspecţia, şocul vizual, memoria, enunţul, şi nu īn ultimul rīnd, pendularea fiinţei umane īntre real şi artificial, au susţinut admirabil ideea acestui  proiect.


In-variabil, cea mai dinamică şi mai interactivă dintre ediţiile de pīnă acum, a arătat publicului, prin lucrările celor peste o sută de artişti, că luminile şi umbrele marelui oraş, unele dintre ele agresiv-mutante, rebarbative, trăiesc simbiotic, resemnarea umană īnsemnīnd din ce īn ce mai des o formă autistă de acceptare. Artiştii au reuşit să surprindă īntr-un imaginar inventiv, pe alocuri angoasant, frust, minimalist sau puternic īncărcat de semnele timpului actual, spiritul unui mare oraş, care nu mai poate să-şi păstreze memoria, şi găseşte noi soluţii de supravieţuire. 



 

 
Datele tehnice
ale revistei
                     click aici...

Tarife publicitate
                     click aici...
 
                                                 © 2008 Revista Luceafarul