Apare cu sprijinul financiar al

  Click aici pentru prima pagina
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
Premii

   
Cautare dupa nume autor

Note de lectură: Dan Stanca “Jurnalul aşteptării”

        Ileana Mălăncioiu

Dan Stanca e un prozator profesinist, autor a  20 de cărţi care s-au bucurat de comentarii favorabile ale unora dintre cei mai buni critici. “Jurnalul aşteptării” este un roman masiv, de peste 700 de pagini, scris la persoana īntīi, pīnă spre final, cīnd comentatorul īntră īn rolul său, pentru a se evita  eventuala confuzie īntre personajul  Horia Nicolau şi creatorul acestuia, din  biografia căruia a preluat anumite date .  Aşa cum s-a  īntīmplat  şi īn cazul  altor personaje ale  cărţii cum sunt : Alexandra Cristian, profesoara de engleză a lui Horia (al cărei model este Monica Pillat), Dinu Cristian (Pillat),   Mihai Deleanu (Fărcăşanu) şi   Tea Cristian (Pia, sora lui Dinu Pillat şi soţia lui Mihai Fărcăşanu) .
Ajungīnd la o relaţie de prietenie cu fostul său student,  Alexandra  īi īncredinţează paginile din “Jurnalul aşteptării” al lui Dinu (Pillat)  īn care erau adunate legendele deţinuţilor politici despre  Eugen Ţurcanu  şi reflecta faptul că   sindromul  experimentului din īnchisoarea de la Piteşti a avut efecte grave şi greu de prevăzut.
Apropierea dintre cei doi eroi ai cărţii  avea două motivaţii: atracţia pe care o manifesta Horia  pentru lumea din care venea fosta lui profesoară şi faptul că aceasta   ar fi vrut  să-l determine să scrie el romanul de dragoste al mătuşii sale Tea Cristian cu Mihai Deleanu (Fărcăşanu). La īnceputul acţiunii romanului   Horia  avea 55 de ani,  era necăsătorit, dar īntreţinea o legătură veche de vreo 20 de ani cu Maria Zamfir şi aştepta să i se īntīmple cava menit să-l scoată din acea relaţie sigură dar ternă, care mergea īn virtutea inerţiei.  Īn acest context a cunoscuto-o pe Diana, īn casa fostei sale profesoare, care parcă i-ar fi pus dinadins pe unul īn faţa celuilalt. Ce o lega pe  Alexandra, care avea vocaţia cuminţeniei, de acea tīnără rebelă e greu de spus. Explicaţia pe care i-a dat-a ea lui  Horia a fost că Diana īi amintea  de mătuşa sa Tea, care, spre deosebire de ea,  avea vocaţia creaţiei. Nu īntr-un domeniu oarecare, ci īn viaţă.
Deşi era mai tīnără decīt Horia cu vreo 20 de ani Diana (sau Nani ) avusese relaţii cu mulţi bărbaţi mai īn vīrstă decīt el şi spunea  că prin asta  ar fi vrut  să-l īnvie pe tatăl ei, pe care l-a iubit foarte mult. Īn ciuda faptului că noua sa partener㠖 care era absolventă a Facultăţii de Psihologie -  dădea  semne evidente  de nebunie, Horia   n-a avut puterea să se despartă de ea īnainte de a fi prea tīrziu. Uneori o compara cu Lolita, deşi nu s-ar putea spune că ei ar fi trăit suspendaţi  īntre rai şi iad, ca eroii lui Nabokov .Totul s-a īncheiat cīnd Nani  i-a spart capul cu un ciocan şi l-a lăsat īntr-o baltă de sīnge. După acest incident, care a făcut multă vīlvă, el a stat o vreme īn spital, unde a avut timp să mediteze la ceea ce i s-a īntīmplat, iar ea a fost internată la psihiatrie
Īnainte de a merge să o  vadă,  Horia a trebuit să ajungă la cabinetul medicului ei, Andrei Templea.  Alexandra īi spusese că e un om deosebit şi i-a trimis prin el cartea sa  recent apărută :“Tristeţea scrisorilor necitite” . Aceste scrisori, primite de la mătuşa sa Tea, erau semnate cu numele prinţesei  Olga Nicolaevna Romanova şi adresate  prinţului Carol, de care aceasta s-ar fi īndrăgostit cīnd l-a văzut la Constanţa, unde a ancorat nava cu familia ţarului, īn anul 1914. După cum spunea Alexandra, pe Tea ar fi impresionat-o tristeţea  scrisorilor neexpediate, chiar dacă ştia  că ar fi fost inventate de cineva  īn numele prinţesei.  Fiindcă ea īnsăşi trăise o dragoste  unică.  Admiraţia nepoatei sale pentru Tea se datora faptului că şi-a asumat  riscul de a-l soate din ţară pe iubitul ei Mihai Deleanu ( Fărcăşanu)  cu un avion particular, care putea fi doborīt de Securitate. Fiindcă, după ce organizase  protestul tineretului liberal, pe capul lui se pusese un preţ, şi toată Capitala era īmpīnzită cu banere pe care scria: Moarte lui Fărcăşanu.! Ceea ce īi lega cu adevărat pe cei doi tineri şi le-a dat puterea să-şi asume acest gest disperat era faptul că  amīndoi sperau că pot să facă ceva pentru Romānia din afara graniţelor ei. Faptul că Mihai  a fost primul director al departamentului romānesc de la “ Europa liber㔠le-a īntărit iluzia că vor avea şansa de a-i convinge pe liderii occidentali să nu lase de izbelişte ţările din Europa de Est, aflate sub tutela sovietică. Văzīnd   că aceştia  nu voiau să fie implicaţi īn evenimente care nu priveau īn mod direct ţările lor şi că  acceptau aşa-zisele principii ale coexistenţei paşnice şi după evenimente tragice, ca reprimarea revoluţiei maghiare, cei doi  şi-au pierdut speranţa prin care erau legaţi şi au ajuns  la īnstrăinare şi la despărţire, dar au continuat să se iubească pīnă la sfīrşitul vieţii.
 Rămas pentru totdeauna  īn  SUA, Mihai s-a recăsătorit cu o sudistă şi asta l-a făcut să  īnţeleagă  cum a  pierdut Sudul Războiul de Secesiune şi, īn ultimă instanţă,  cum  poate fi pierdut orice război. Tea s-a stabilit  īn Anglia, unde s-a recăsătorit cu biologul Phil Owsburne, care nu era interesat de politică, dar  īnţelegea ce īnseamnă pentru ea ruperea de ţara īn care s-a născut.  Aşa s-a făcut că,  dīnd peste un tip ciudat,  care s-a prezentat drept  negustor de peşte şi colecţionar de artă, l-a convins să-i vīndă acel  pachet  de scrisori semnate cu numele  prinţesei Olga şi adresate lui  Carol al II-lea, prin care să-i amintească soţiei sale  de Romānia.
Spre uimirea lui Horia, la lansarea cărţii “Tristeţea scrisorilor necitite”, a participat şi  doctorul Andrei Templea, care a fost impresionat īn mod neplăcut de felul cum vorbeau unii oameni despre lucruri de care  habar nu aveau.  Intervenţia lui pentru a-l  combate  pe distinsul vorbitor cu papion, care a negat existenţa scrisorilor, a fost pusă pe seama faptului că lucra la spitalul de nebuni şi toată lumea bună a izbucnit īn rīs. Īn afară de Horia, care, a doua zi l-a căutat la telefon să-i spună că el crede că a avut dreptate. Asta a dus la o relaţie īntre cei doi care depăşea interesul pentru cazul Dianei.  Andrei i-a vorbit lui Horia  despre tatăl său, Leon Templea, care a fost tot medic şi se trăgea  dintr-o veche  familie  boierească din nordul Moldovei, ale cărei rădăcini ajungeau pīnă īn secolul XVII.  El nu a fost arestat de comunişti, fiindcă a dat de bună voie tot ce avea, spunīnd că nu regretă nimic. Īntrucīt era  interesat de magie şi de ezoterie, a păstrat totuşi cīteva cărţi interzise, pe care le ţinea īntr-o ascunzătoare. Īnspăimīntat că ar putea fi descoperit, s-a gīndit să renunţe şi la ele, dar cīnd le-a căutat a constatat  că nu mai erau  acolo unde le-a pus.  Tocmai atunci a bătut cineva īn poartă şi cīnd a ieşit să vadă cine era a dat cu ochii de Eugen  Ţurcanu, care ştia totul despre el, fiindcă erau născuţi īn aceeaşi regiune.  Ca şi pentru cei trecuţi prin īnchisori, pe unde circulau tot felul de legende potrivit cărora tartorul experimentului reeducării  nu ar fi fost executat, ori ar fi īnviat din morţi, pentru Leon Templea acesta era viu şi a fost implicat īn toate nenorocirile care au avut loc īn  ţară.  L-a văzut īn mai multe īmprejurări cu  ochii săi şi i-a auzit rīnjetul  vulgar cu care spunea:   ce-ţi pasă ţie, tu te uiţi  īn gaura femeii şi curg banii. Lucru care īl īngrozise şi īl scīrbise .Fiindcă el nu era un ginecolog  care urmărea să se īmbogăţească, ci ar fi vrut să fie lăsat să mai profeseze  deoarece  trăia cu iluzia  că  īntr-o bună zi, īn pīntecul unei femei va vedea altceva decīt un făt oarecare. Dar nu i-a fost dat  acest lucru lui,  ci fiului său Andrei, care nu lucra īntr-o secţie de ginecologie, ci īn una de psihiatrie.
Aflīnd că Diana (Nani ) era gravidă, şi aşteapta să nască, pe Andrei l-a cuprins frica. A dus-o la un prieten care era ginecolog  şi au constatat că īn uterul ei  nu era un copil, ci o făptură fosforescentă, greu de identificat.  O televiziune cu accentul pe senzaţional a preluat cazul şi a scos din el tot ce se  putea. Cīnd s-a constatat că īn pīntecul acelei fete nu era un arhanghel, aşa cum s-a crezut iniţial, ci o făptură informă, gelatinoasă, care avea tot trupul acoperit cu ochi,  cazul a fost abandonat de televiziune, şi s-a īncercat muşamalizarea lui. Pīntecul lui Nani  a fost  despicat īn mod barbar,  pentru a fi scoasă din el acea vietate greu de identificat şi fata a murit.  Nu peste mult a pierit īntr-un accident şi doctorul Andrei Templea,  care văzuse īn ea  neantul şi sperase īn zadar că o poate salva. Odată cu el  putea să fie īngropat şi secretul pe care i l-a dezvăluit tatăl său, Leon Templea, īnainte de a fi murit. Noroc că el  i-l dezvăluise lui Horia Nicolau, prin care avea să ne fie dezvăluit şi nouă. Aflăm astfel că, spre sfīrşitul vieţii, Leon Templea a făcut o călătorie  īn Ţara Sfāntă, a urcat pe Muntele Măslinilor şi a vizitat Biserica  Maria Magdalena, pe care o iubea fiindcă  īi  era īnchinată  femeii care, īn opinia sa,  a suferit cel mai mult. La acea biserică a cunoscut un rus, pe care īl chema Serghei, sau Serghie, şi  a aflat  de la el  cum ar fi fost salvate scrisorile neexpediate ale prinţesei Olga, şi cum au ajuns ele la acea Biserică īnălţată la Ierusalim  prin  Misiunea Rusească. Fiind un om cu frica lui Dumnezeu, Serghie şi-a mărturisit păcatul de a fi īnstrăinat unui englez o parte din acele scrisori, dar a ţinut să-i spună celui ce a vizitat sfīntul lăcaş că pe cele mai importante le-a păstrat. Pentru a-l convinge  că spune adevărul,  l-a lăsat să le citească şi să le copieze ori să le conspecteze. Notiţele şi copiile făcute de el nu sunt documente istorice,  dar puteau să fie  folosite  īntr-o carte de ficţiune.  Cu atīt mai mult cu cīt  Pronia a făcut ca jumătatea pachetului de scrisori  ajunsă īn Anglia, la mătuţşa Alexandrei, să poată fi pusă  alături de cea rămasă īn Ţara Sfăntă. Desigur, scepticii se vor īndoi de secretul lui Leon Templea. Fie pentru că acesta era preocupat de magie şi de ezoterie, fie pentru fiul său Andrei, care i l-a īncredinţat lui Horia Nicolau, se putea molipsi de la pacienţii săi, care nu erau īn toate minţile.
 Intrebarea care se pune pentru autorul romanulu ( care nu a ieşit unul de dragoste, cum ar fi vrut fosta lui profesoară )    este  ce īntorsătură ar fi luat istoria acestei părţi a lumii dacă scrisorile prinţrsei Olga Nicolaevna Romanova erau adevărate, ea era salvată de la moarte prin căsătoria cu Carol, iar Carol era salvat prin această  căsătorie  de la degringolada care avea să-l ducă la pierderea tronului şi la  exil....Dar, pentru a nu ne pune pe o pistă greşită, el  constată că lucrul acesta  nu ar fi fost posibil. Fiindcă prinţesa Olga avea vocaţia martiriului şi n-ar fi plecat din ţara sa pentru a se salva pe sine īn vreme ce se aştepta ca toată familia ţarului să fie asasinată, ci i-a cerut tatălui său să rămīnă şi ea īn capelă să se roage īmpreună cu el. 
Din  scrisoarea de rămas bun trimisă de Alexandra Cristian  autorului, aflăm că“Jurnalul aşteptării”, al cărui titlu trimite, prin contrast, la “Jurnalul fericirii”,  a pierit īntr-un incendiu care ar fi avut loc noaptea īn biblioteca ei. Lucru greu de dovedit, de vreme ce focul n-a lăsat nici o urmă, şi n-a mai ars nici o altă carte . După părerea ei,  asta s-ar explica  prin faptul că toate profeţiile făcute  de Dinu (Pillat) īn acele pagini ( pe care ea nu s-a īncumetat să le publice, de teamă că ar putea stīrni comentarii neplăcute ) s-au īmplinit. .Dacă tatăl ei  nu ar fi murit īn 1975, la numai 54 de ani, poate că ar fi spus şi ce se va īntīmpla  de acum īncolo. Din legendele deţinuţilor politici consemnate  īn acel jurnal  mistuit de foc, reiese clar că Eugen Ţurcanu ori nu a fost executat, aşa cum s-a spus, ori a īnviat. Fiindcă el nu era un şobolan, ca Nikolski, ci Diavolul īn persoană şi misiunea lui nu s-a īncheiat. De aceea n-ar fi exclus ca, īn viitor, să nu mai lucreze doar pentru Romānia, ci şi īn afara ei,  şi să joace rolul Marelui Inchizitor.

 
Datele tehnice
ale revistei
                     click aici...

Tarife publicitate
                     click aici...
 
                                                 © 2008 Revista Luceafarul