Apare cu sprijinul financiar al

  Click aici pentru prima pagina
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
Premii

   
Cautare dupa nume autor

Trans-post-umanism, īn manieră japoneză

        Anamaria Borlan

De la umanismul Renașterii, epoca marilor invenții, a descoperirilor geografice și al interesului pentru știință, tehnică și artă, omenirea a trecut prin multiple schimbări. Īn prezent, tehnologiile sofisticate īmbunătățesc și intensifică viața cotidiană, ca și pe cea de business, generațiile tinere sunt mult mai inteligente, dovedind capacități intelectuale care, numai cu o jumătate de secol mai devreme, erau de neconceput.
Oare pānă unde vom ajunge?
Este adevărat că vremea secolelor 19 și 20 a trecut de mult, īnsă am moștenit progresul tehnicii și al tehnologiilor inițate de precursorii timpurilor moderne. Darwin a conceput, īn 1858, teoria evoluției speciilor. Butler, īn 1872, a extrapolat ideile naturalistului și a prezentat o teză despre prospectarea viitorului rasei umane, prin prisma introducerii tipologiei vieții mecanice.
Inițiată drept concept filozofic și umanist, cu mai mult de două secole și jumătate īn urmă, teoria evoluției umane bazată pe mașinării va atinge apogeul īn ziua īn care aceste mașini vor īnlocui, total, omul. Prin mașinărie īnțelegānd orice fel de mecanism fizic, robotic, cibernetic, android, replicanți ai oamenilor, compatibili de gāndire analoagă, chiar cu funcții identice, cu toate că omul se diferențiază de mașină īn structură și origine.
Individul este o ființă creativă, modelat de idealurile societății. Creatorul din lumea noastră modernă nu mai este socotit, nu la o scară prea largă, acel demiurg, acea forță supranaturală care a făurit universul, astrele, planetele și praful stelar, găurile negre, supernovele, quasarii și pulsarii. Cu toată exuberanța tehnologiei viitorului celui mai apropiat, gnosticii sau cei care mai cred īn transcendența căii intuitive rămān īn continuare tributari propriilor valori. Umanismul, oricāt s-ar transforma īn trans- și post-umanism, este totuși o libertate spirituală.
Ce au umanismul, cultura, trans- și post-umanismul, singularitatea, cyberpunk, distopia post-apocaliptică īn comun?
Un film.
Un cult clasic, considerat, deopotrivă, de critici, specialiști și fani ca fiind piatra de fundament a producției cinematografice moderne, filmul de lung metraj japonez, anime-ul de factură science-fiction post-apocaliptic cyberpunk trans- și post-umanist Akira.
Realizat īn 1988, după manga cu același nume, cu efecte speciale inovatoare pentru acea perioadă, cu o caracteristică a CGI (Computer Generated Imagery) īn premieră și avānd o viziune clară asupra umanității viitorului, regizorul Katsuhito Otomo postează acțiunea filmului īn anul 2019, la 31 de ani după o deflagrație atomică ce șterge de pe fața pămāntului metropola Tōkyō.
Akira, filmul, a fost citat de mai multe ori ca stānd la baza unor idei preluate, prelucrate și adaptate, care au influențat puternic anumite producții cinematografice americane, dintre care amintesc: The Matrix (1999, Premiile Academiei Americane de Film, Oscar pentru efecte vizuale; Premiul BAFTA pentru efecte speciale și cinematografice, Premiul Saturn ediția a 26-a, pentru Cel mai bun film science-fiction); Battlestar Galactica (1978-2010, franciză americană pentru producțiile science-fiction sub același titlu, Premiul Saturn la edițiile 33, 34, 35, consecutiv trei ani); Chronicle (2012, un found footage – genul īnregistrare recuperată, supererou thriller film, Premiul pentru Cel mai bun film science-fiction la Premiile Saturn ediția a 39-a); Looper (2012, thriller american neo-noir science-fiction de genul călătoriei īn timp, cāștigător a 6 premii); Strange Things, serial horror SF american, 2016; și chiar filmul japonez Testuo: The Iron Man (1989, horror cyberpunk, spin off Akira).
Ce este surprinzător la filmul Akira este povestirea, pe alocuri stānjenitor de privit, de o violență superbă și de o brutalitate absolut necesară, care īmbină o serie de elemente science-fiction cu doza negreșită de fantastic japonez, ce pornește de la transumanismul respectului pentru logică, dreptate și īnțelegere, la tehnologie și știință și pānă la anticiparea schimbărilor radicale ale posibilităților de progres īn privința valorii umane.
Īn cultura cyber a filmului Akira īntālnim un grup de bikeri adolescenți, unde unul dintre personaje dezvoltă puteri telekinetice și abilități mentale deosebite, dar nu fără doza de suferință și durere asociată, iar mintea lui specială raționează īn a găsi o cale de răzbunare asupra societății care-l consideră un slab, lipsit de putere fizică, de rezistență, un debil ce nu este necesar lumii sau care prezintă, pe drept cuvānt, un pericol public.
Akira, personajul, un esper (persoană născută cu capacități psihice deosebite, capabil de telepatie și alte abilități paranormale) psionic (psi- vine de la psihic și sufixul -onic de la electronic), ai cărui părinți au fost supuși modificărilor genetice, este īntemințat prin criogenare, acuzat fiind de distrugerea metropolei nipone doar prin puterea minții.
Tema filmului prezintă un Neo-Tōkyō AD 2019, o strălucitoare metropolă de neon, reconstruită peste cenușa fostului oraș. Străzile sunt animate de manifestații de protest și acte teroriste ale guvernului īmpotriva cetățenilor, secondat de armata coruptă și neputincioasă. Există un plan complex și complicat īn legătură cu politica viitorului, proiecte secrete, forțe īnarmate, savanți ahtiați după recompense financiare īn detrimentul științei, o mișcare fățișă de rezistență, acțiuni ale unor bande rivale de bikeri, nu atāt de furioși, cāt mānați de o sălbatică dorință de distrugere.
Ideea principală se concentrează pe lăcomia pentru putere și palidele īncercări de a īnțelege și valorifica, chiar și īntr-o măsură modestă, interiorul sufletului uman, descoperirea frumuseții spiritului și a identității personale ca valoare umană.
Īntregul film este o cavalcadă de neoprit, unde este mixată o serie īntreagă de elemente din mai multe genuri, prezentānd, īntr-o formulă total japoneză, amestecul de misticism, furie, teorii ale conspirației, distopie, teama omului de rānd privind escaladarea tehnologiei distructive de care devine irecuperabil dependent și ajunge, īn cele din urmă, la construcția unei meme, prin filtrul expunerii la teoria culturală.
Povestea, unică īn felul ei, aruncă un aspru și acid comentariu asupra stupidității și lăcomiei umane, asupra omului care, indiferent de poziția lui socială și funcția pe care o deține īn organismul de moluscă al guvernului, nu visează decāt la dorința puterii, dacă se poate cu un deget lipit de butonul declanșării unei arme nucleare. Īnsă adolescentul īntemnițat īn criogenie există īn fiecare dintre prietenii săi din gașca lui de bikeri.
Īn același timp, omul din film este īnspăimāntat de faptul că, īn anul 2019, umanitatea, cel puțin cea niponă a secolului 21, nu poate fi curățată și salvată decāt de un adolescent care are la dispoziție, fără să vrea sau să aibă nevoie, forța īntregului Univers. Un punct de singularitate la orizontul evenimentului, băiatul cu numele Akira, care devine o entitate ubicuă.
Personajele sunt creionate īn tușeuri nedelicate, cu profiluri dure și expresii īncruntate. Nimic din drăgălășenia și delicatețea cu care anime-ul japonez ne-a obișnuit. Īntr-o viitoare lume urbană sāngeroasă și agresivă, unde supraviețuirea este scopul īn sine al vieții, oamenii nu pot fi frumoși, senini, zāmbitori. Să nu uităm, anul 2019 este mult mai aproape de noi decāt a fost de subiectul din Akira.
Filmul a fost clasificat cu litera R, pentru expunere de violență maximă. Cu toate că este un anime, să nu facem confuzie cu alte producții animate, japoneze, americane sau europene, dedicate copiilor și tinerilor.
Akira, filmul, reprezintă chintesența science-fiction-ului prin tech-noir și cyberpunk, debordānd īntr-o manieră unică de acțiune, dramă, mister și suspans, fantasy și toate formele de umanism și umanitarism.
A viziona pelicula, chiar dacă este un anime, creează o anumită stare sufletească. Și, cel mai important aspect, ne pune pe gānduri. Recomand cu căldură filmul, cu toate că va fi, probabil, relativ dificil de urmărit. Este expresia pură și concentrată a subiectului tratat mai sus.


Notă:
Susținerea referatului a avut loc la sediul ICR București, iar īn timpul prezentării a rulat o secvență de 10:19 minute din filmul anime Akira.


Bibliografie:
1. Grout, Vic: Conscious, Computing Futures, 2015, Wrexham Glyndwr University in Wales, GB.
2. Japan Today, Newspaper, Arts&Culture, Literature Today: Japan’s Writers stunned by the annual Nikkei Hoshi Shinichi Literary Award, Apr. 19, 2016 JST.
3. Roux, Marc; Coeurnelle, Didier: Technoprog, le transhumanisme au service du progčs social, 2014, Hachette Education Editeur, Paris, France.
4. Thiess, Arnold: Understanding the Human Future, IEET (Institute for Ethics and Emerging Technologies) News Publication, July 2016, Connecticut, U.S.A.

 
Datele tehnice
ale revistei
                     click aici...

Tarife publicitate
                     click aici...
 
                                                 © 2008 Revista Luceafarul