Apare cu sprijinul financiar al

  Click aici pentru prima pagina
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
Premii

   
Cautare dupa nume autor

Ştefan Petică, 140: recurs la valori modelatoare

        George Popescu

Am scris, nu demult, despre unul dintre cele mai incitante şi mai fructuoase proiecte iniţiate de un cadru didactic al Facultăţii de Litere a Universităţii craiovene avānd ca obiectiv valorificarea patrimoniului cultural autohton, īntrupat de destinul şi de opera marelui poet şi cărturar Ştefan Petică. Revin acum, după ce pe 21 februarie, īn Sala de Consiliu a Bibliotecii Centrale Universitare din Bucureşti, proiectul s-a īncheiat īntr-un cadru şi un context de nivel academic, printr-un simpozion care a īntrunit sufragiile unanime ale celor prezenţi, public şi vorbitori, relevānd, īn context, īncă o dată instituţiile de nivel naţional şi local care au contribuit din start la derularea proiectului: Muzeul Literaturii Romāne, Institutul Cultural Romān, Facultatea de Litere craioveană şi, deloc īn ultimul rānd, Biblioteca Municipală din Tecuci, ce poartă cu cinste numele scriitorului omagiat.
Resortul acestui nou demers al meu revendică două dimensiuni-ipostaze ce mi-au apărut de-a lungul iniţiativei īncepute la Tecuci, īn localitatea īn care scriitorul şi-a făcut o parte din studii şi faţă de care locuitorii săi nu şi-au risipit preţuirea ridicată la dimensiunea unui veritabil cult, continuate la Craiova, cu participarea unor literaţi avizaţi asupra fenomenului cultural pe care l-a omagiat, din Iaşi, Bucureşti, Tecuci şi Craiova, şi finalizate, cum anunţam mai sus, īn acea seară la Bucureşti, de o manieră, aş spune, triumfală.
Cea dintāi dimensiune e legată de o necesitate cu rang imperativ īn climatul cultural – şi nu numai – din Romānia actuală, aceea a īntoarcerii spre marile valori ale trecutului, care să se instituie īn adevărate modele īntr-un timp īn care lipsa acestora şi, deopotrivă, relativizarea celor autentice ori chiar negarea lor s-a transformat īntr-o proastă habitudine.
La simpozionul de la Bucureşti, au prezentat comunicări scriitorul şi medicul savant octogenar C.D. Zeletin, evocānd, cu un calm şi cu o memorie infailibile, viaţa culturală şi personalităţi de marcă ale Tecuciului şi ale acelei zonei din anii tinereţii sale, adică din deceniile al cincilea şi al şaselea, relevānd prezenţa de multe ori subterană şi, īntr-un fel, subversivă, a marelui īnaintaş.
Poeta Ana Blandiana a evocat, nu fără argumente de o ţinută intelectuală şi civică de-acum ştiute şi apreciate, propriile sale raporturi cu poezia şi personalitatea lui Petică, intervenite la mijlocul anilor şaizeci, atunci cānd, descoperind lirica acestuia, şi-a ales şi şi-a prezentat Lucrarea de Licenţă īn Filologie avānd ca obiect tocmai poezia peticiană.
Īntr-o intervenţie pe cāt de sintetică, pe atāt de revelatoare īn fixarea unicităţii personalităţii plurivalente a lui Petică īn istoria noastră literară şi cultural㠖 de altfel, autor al unor mai vechi şi mai recente remarcabile contribuţii īn ample lucrări ale domniei sale –, reputatul profesor şi istoric literar Mihai Zamfir a reiterat, īntr-un construct academic, singularitatea autorului romān, mandatar nedorit al unui destin ingrat (decedat la vārsta de 27 de ani), comparabil, īn liniile sale esenţiale, cu cel al lui Eminescu.
Surpriza cea mai plăcută şi, totodată, insolită şi nelipsită de atributele unui cuceritor spectacol a simpozionului a sosit din partea oaspetelui de peste hotare transoceanice, nimeni altul decāt poetul şi cărturarul Marco Lucchesi, membru al Academiei de Litere din Brazilia, un vechi şi statornic prieten al Romāniei şi un ambasador, īn ţara sa şi īn lumea prin care īi place să peregrineze, al limbii şi al culturii noastre, pe care o studiază, o cunoaşte şi o cultivă cu o preţuire demnă de respectul nostru. De fapt, īn spiritul ospeţiei noastre tradiţionale, el a fost cel care a deschis lucrările simpozionului cu o contribuţie pe care aş numi-o mirabilă, scrisă şi prezentată īn limba romānă şi intitulată Īn braţele zeilor, īn care găseşte filiaţii la prima vedere insolite īntre autorul romān şi poeţi universali de talia unui Alexandr Blok, Trakl ori Dino Campana.
Ieşind īn īntāmpinarea cititorilor acestei rubrici, cer īngăduinţa de a relua doar cāteva dintre susţinerile lui Marco Lucchesi, ce l-au transformat, aşa cum de altfel personal, ca vechi prieten al său, mă aşteptam, īntr-un veritabil protagonist al serii: „Īntāiul simbolist romān cunoaşte mişcarea atāt din interiorul, cāt şi din afara acesteia, poet fiind şi teoretician, fără să lase deoparte alte direcţii, precum decadentismul şi prerafaeliţii, cu un vechi adagiu, care explică totul uti possidetis, ita possideatis. Ştefan Petică a avut geniul de a face ca tot ceea ce a atins să devină al său, ca o sinteză feroce inalienabilă de-acum (…). Opera literară nu este limitată la sursele ei de inspiraţie, vechea etimologie critică a rămas īn urmă şi, prin urmare, nu există riscul de fragmentare a unei serii proiectate de armonii secrete printr-o ipostază sincronică autosuficientă. Petică nu este suma lecturilor sale, ci sinteza lor corală, forţa genezică a unui convertor, unde se recunoaşte cu uşurinţă īntreaga sa pecete umană şi creativă”.
Fireşte, revenind la cea de-a doua dimensiune-ipostază a acestui proiect, e o obligaţie de onoare a sublinia īncă o dată meritele iniţiatoarei şi coordonatoarei lui, cu o rāvnă şi o trudă īnsumānd ani, mai ales īn postura sa de descendentă pe linie maternă a poetului dispărut īn 1904: este vorba de conf. univ. Nicoleta Călina Presură de la Facultatea de Litere din Craiova, căreia, la finalul unui parcurs glorios, cu toţii, participanţi direcţi ori doar beneficiari, am simţit nevoia de a-i restitui nu doar merite de natură culturală, ci şi pe acela de exemplu modelator īntr-o vreme care, aşa cum anticipam īncă de la īnceput, pare a-şi refuza o astfel de Magna Lectio.



 

 
Datele tehnice
ale revistei
                     click aici...

Tarife publicitate
                     click aici...
 
                                                 © 2008 Revista Luceafarul