Apare cu sprijinul financiar al

  Click aici pentru prima pagina
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
Premii

   
Cautare dupa nume autor

Poșta LDD

        Horia Gārbea

Șandramaua, bătrīnul și vaca
Īn acord cu conducerile publicațiilor Romānia literară și Luceafărul de dimineață, după 9 ani, Poșta redacției din prima revistă se mută la a doua. Rămīn valabile adresa de e-mail (deocamdată) și, permanent, disponibilitatea autorului rubricii. Aștept textele. Răspunsurile mele vor apărea aici.


V. Bistriceanu. Dumneavoastră propuneți spre evaluare și, eventual, publicare un īntreg volum de versuri. Trebuie să vă dau două vești proaste. Prima este că īn mod sigur veți găsi un editor neprofesionist, lipsit de gust sau pur și simplu cinic, care o să vă publice volumul și, īn acest fel, o să vă faceți de rīs. Mai mult, dvs. sau editorul veți găsi pe cineva suficient de superficial sau mai puțin profesionist decīt dvs. care să vă laude, eventual excesiv, spre rușinea sa īn special și a speciei umane īn general. A doua veste, și mai proastă, este că volumul nu va interesa niciun cititor de calitate, niciun critic oarecum onest, practic pe nimeni care contează. Dacă sīnteți șef pe undeva, subalternii vor veni la lansare, vă vor felicita și apoi, ajunși acasă, vă vor īnjura pe săturate. Toate acestea se vor petrece pentru că scrieți astfel: M-am trezit dimineaţă/ Că vreau să zbor,/ Să mă īnalţ īn albastrul cerului,/ Īn seninul infinit./ Mi-am pus aripile lui Icar/ Şi fără să mă uit īnapoi/ Am păşit  grăbit  īn veşnicie/ Să-l īntālnesc pe Iisus. Dacă voiați să-l īntīlniți pe cel menționat – deși sīnt sigur că el s-ar lipsi de asemenea īntīlnire – nu era nevoie să vă mai puneți aripi de Icar. Legea gravitației vă ajuta prompt! Un poem mai amuzant (fără voie) e Șandramaua: Sufletele noastre/ Locuiesc pentru/ Secunda vieţii terestre/ Īntr-o şandrama./ Unde pe o fereastră minusculă/ Pătrund razele soarelui/ Şi odată cu ele lumina divină./ Şi noi zgribuliţi şi īnfriguraţi/ Nu īnţelegem/ Şi nu facem altceva decāt/ Să astupăm cu īncrāncenare/ Fereastra minusculă/ Dătătoare de speranţă. Ori ați īnțeles că vă caută lumina divină (așa cum o descrieți), ori n-ați īnțeles (așa cum pretindeți). Eu zic să lăsați fereastra șandramalei deschisă. Nu e niciun risc să vă ajungă lumina divină.


Constantin Hluşneac. Ați publicat șase volume de versuri, ultimele două īn 2015, și īncă susțineți că literatura e o ocupație „pentru umplut timpul”. E grav. Faptul că, după șase volume, nu a auzit nimeni de dvs. și vă īncercați norocul pe aici ar trebui să vă pună pe gīnduri. Emblematic este că, spre deosebire de Hemingway care a scris Bătrānul și marea, primind Premiul Nobel, dvs. ați comis schița Bătrīnul și vaca. Pentru care nu veți primi nimic. Īn schiță e vorba de un bătrīn care avea o vacă. Bătrīnul a plasat, neinspirat, o găleată cu cartofi sub un robinet de exterior. Vaca, atipică, a dorit să mănīnce cartofii și a rupt robinetul, provocīnd o inundație. Un instalator a reparat īnsă robinetul. Morala, dacă există una, trebuie găsită īn afara textelor dvs. și sună așa: rușine pentru o cultură īn care absolventul a două facultăți (inginerie și drept, dacă e să vă cred) se dovedește un analfabet literar și, īn această stare, poate publica liber șase volume.


Anton Tudor. Nu știu dacă ați vrut să faceți o glumă avangardistă. Dar am primit de la dvs. un e-mail cu subiectul Bucată (sic!) literară. E-mailul e gol, fără măcar un salut, așa, din politețe, și conține un fișier complet gol și acela. Poate v-ați dat seama că un asemenea fișier vă reprezintă mai bine decīt un text oricīt de succint? Vă doresc să presărați totuși pe pagină cīteva litere, ca sarea īn bucatele literare.



Ovidiu Dinică. Scrieți frumos: aş dansa cu aceeaşi precizie/ cu care aş aduna/ de pe jos amintirea seminţelor/ din vorbele tale neīndoielnice. Iar apoi zdrobiți corola de minuni: ce lasă loc zborului/ să fure inimi cerului/ ameţitoare litere topite/ īn trepte de nopţi/ plămădind vise sub geana/ lunii. E posibil să fiți același: cel din primele patru versuri și plescăitorul cu „trepte de nopți” și „zborul (care) să fure inimi cerului”? Altă mostră: ea mă iubeşte/ ține ascuns īn inimă un fluture/ lāngă piept īi cresc petale de nuferi/ un curcubeu străbate umbra chipului său/ cu explozie de cuvinte detonate/ de rāsul albastru. Bine. Apoi īncepeți cu ropot de stele, īmbracă tăceri și alte aberații „lirice”! Eu zic să scrieți numai īnceputuri de poem și să găsiți un specialist īn finaluri, ca să formați un duet. Vă invit să vă concentrați și să-mi trimiteți poeme integral valabile.
Aștept īn continuare textele și opiniile dvs. numai la adresa e-mail: posta.romlit@gmail.com



 

 
Datele tehnice
ale revistei
                     click aici...

Tarife publicitate
                     click aici...
 
                                                 © 2008 Revista Luceafarul