Apare cu sprijinul financiar al

  Click aici pentru prima pagina
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
Premii

   
Cautare dupa nume autor

O altă viaţă de om aşa cum a fost

        Gelu Negrea


Constantin Lucaci – În căutarea legendei personale are toate datele unui volum omagial standard, conceput programatic astfel şi asumat ca atare. Autoarea sa, Dorina Sgaverdia, este – pentru mine cel puţin – un nume necunoscut, iar editura timişoreană Marineasa, unde a apărut cartea, nu m-a ajutat deloc s-o identific. Un rău obicei al multor edituri: nu consideră necesar să pună la curent cititorii cu un minimum de informaţii biobibliografice privitoare la autorii pe care îi promovează. Dintr-un fel de postfaţă deduc, totuşi, că Doina Sgaverdia profesează jurnalistica şi că, în 1999, a mai publicat un volum de interviuri cu tentă politică intitulat Sub povara vorbelor.


Aşadar, o carte-omagiu (gen la care românii fac, justificat, alergie), cu titlu discret-provincial şi un autor cvasinecunoscut – două circumstanţe de natură să îndepărteze, mai degrabă, decât să stârnească curiozitatea, să incite şi să îndemne la lectură. Ceea ce, trebuie spus de la bun început, ar fi o mare greşeală, pentru că volumul autoarei reşiţene este mai mult decât meritoriu: are calităţi literare indiscutabile, un conţinut captivant (viaţa sculptorului Constantin Lucaci este, în sine, o veritabilă aventură) şi o punere în pagină atractivă, departe de simplismul şi stereotipiile care încorsetează, de regulă, acest tip de evocări ale personalităţilor marcante din varii domenii.


Să începem cu această ultimă caracteristică. Expunerii monocorde şi, de cele mai multe ori, plictisitoare a biografiei cronologice a personajelor abordate îi este contrapusă de către Dorina Sgaverdia o regie literară complexă şi subtilă, care dă excelente rezultate. Textul se constituie din permanenta interferenţă a trei voci distincte: cea a autoarei – instanţă enunţiativă, sobră şi echilibrată, care livrează partea obiectiv-biografică a traiectoriei existenţiale a lui Constantin Lucaci –, cea a tânărului gazetar postdecembrist care provoacă declanşarea confesiunilor artistului, întreţinând, totodată, dinamica şi tensiunea dialogului şi, în fine, dar nu în ultimul rând, cea a maestrului care acceptă provocarea, intră în jocul mărturisirilor şi conferă discuţiei încărcătura de idei cuvenită, dar şi substanţa vie de carne şi sânge în care se încorporează amintirile omului, cu detalii uneori picante, alteori de o mare gravitate, dar de fiecare dată interesante şi pline de miez.


Desigur, protagonistul rămâne – aşa cum este şi firesc, de altfel – Constantin Lucaci; povestea vieţii sale este aceea care impresionează şi tulbură. Complementar însă, treptat, tânărul gazetar începe să se contureze şi el ca personaj important al întâlnirii provi­denţiale cu o con-ştiinţă artistică şi intelectuală remar­cabilă. Timi­ditatea şi ezitările sale, curajul dus uneori până la limita agresivităţii, nedumeririle generate de o cunoaştere ex­clusiv livrescă a realităţilor României dinainte de 1989, reacţiile de per­plexitate candidă determinate de unele afirmaţii iconoclaste sau paradoxale ale intervievatului sunt consemnate de Dorina Sgaverdia cu umor, cu condescendenţă uşor ironică şi cu înţelegătoare simpatie. Inventat din raţiuni compoziţionale ad-hoc, personajul tânărului ziarist sfârşeşte prin a se constitui într-o identitate literară notabilă.


Cât priveşte biografia eroului cărţii, spicuiesc avar din secvenţele care deschid fiecare capitol: marele sculptor s-a născut pe 7 iulie 1923 la Bocşa, unde a studiat desenul şi arta modelajului cu Tiberiu Bottlik, pictor format în mediul artistic parizian, fost coleg de şcoală cu celebrul sculptor Ivan Mastrovici; din 1945 a urmat cursurile Academiei Libere de Artă „Guguianu” din Bucureşti, avându-i ca profesori pe Camil Ressu, Alexandru Ciucurencu şi Cornel Medrea; începând cu anul 1948 a fost student al Institutului de Arte Plasice „Nicolae Grigorescu” pe care îl absolvă în 1953; a debutat în 1948 la Salonul Oficial din Bucureşti, cu lucrarea „Constructorii”; la ediţia din 1950 a aceluiaşi Salon, istoricul de artă G. Oprescu i-a remarcat „Înotătorul”; în 1954 are loc întâia dintre cele trei participări la Bienala Internaţională de Artă de la Veneţia şi tot în aceşti ani este prezent în expoziţii deschise la Helsinki, Moscova, Budapesta; în 1966 beneficiază de o bursă în Franţa; în 1971 este inaugurată prima din cele nouă fântâni cinetice care îl fac celebru: la Constanţa, Turnu Severin, Vaslui, Reşiţa, Brăila (un ansamblu de trei lucrări), Giurgiu şi Alba Iulia; din 1975 expune la Veneţia, Roma şi Ferrara; perioada italiană este marcată de câteva realizări deosebite: primele două „personale” la Bienala de la Veneţia, includerea în Galeria „Fucina degli Angeli” alături de Picasso, Chagall, Max Ernst etc., expoziţia personală de la Galeria „Editalia” din Roma; în 1984 primeşte Premiul Herder pentru întreaga activitate; lucrările sale sunt expuse la Muzeul Naţional de Artă din Bucureşti, la muzeele de artă din Cluj-Napoca şi Timişoara, Muzeul Brukenthal din Sibiu, la Suceava, Galaţi şi Constanţa, precum şi în colecţii de stat sau private din Anvers, Copenhaga, Roma, Veneţia etc.; pe 14 aprilie 2007, sub patronajul Sfântului Scaun de la Vatican, în Pinacoteca Sanctuarului San Franceso di Paola a fost inaugurată „Colecţia Constantin Lucaci”.


Dincolo de acest traiect, care face din sculptorul român una din personalităţile de excepţie ale plasticii europene contemporane, se întrevede în paginile cărţii Dorinei Sgaverdia un artist complex, contradictoriu, conştient de valoarea operei sale, debarasat de modestii ipocrite, capabil să judece, de la înălţimea celor peste opt decenii de existenţă zbuciumată, cu pătrundere şi senină luciditate, lumea prin care a trecut şi să ofere imaginea credibilă şi, în felul ei, exemplară a unei vieţi de om aşa cum au fost – şi viaţa, şi omul.


Naturaleţea şi vioiciunea dialogului, acurateţea unor portretizări, capacitatea de evocare şi ştiinţa construcţiei unor scene epice pline de relief şi savoare mă fac să cred într-un posibil destin de prozatoare al Dorinei Sgaverdia.

 
Datele tehnice
ale revistei
                     click aici...

Tarife publicitate
                     click aici...
 
                                                 © 2008 Revista Luceafarul