Apare cu sprijinul financiar al

  Click aici pentru prima pagina
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
Premii

   
Cautare dupa nume autor

Poeme

        Andra Rotaru


RUE 302


avem timp de liniştire.


īmi port decadenţa ca pe o copertină


care alunecă


peste liniile de tensiune


īn fiecare primăvară un răpăit de lăcustă


ne ajută să ne regăsim


tu care nu iei niciodată durerea


nici nu mă poţi face să rămān.


corpul tău īn


savoarea cărnii mele.


lasă-mă să nu văd.


disperaţi īn mers


corpuri sparte


al tău pe pauză


un stres īn care nu avem nimic de făcut


suntem īn fiecare bărbat


avem iz. avem mirosul capcanelor


īn care intră himenoptere tinere


 


Forma noastră fonică


pe o plajă cu cerul găurit


facem iubiri non stop


şi bordeluri


tragem sare īn vene


urmăm indici către


Dumnezeu


stăm īngenunchiaţi


ne rugăm la regi īmprăştiaţi


cu scārţāit īn tibule


suntem carnagii


din care sarea s-a adunat


 


Dimineaţă pe RUE 302


mor tānăr


īn sania īn care mă legeni.


articulaţii ca ochii de femeie


peste care trecem


īncă o dată


cu furie


mai vreau o dată


să īmprejmuiesc gātul tău de fier


pieptul de animal


de serpentine


 


Plug in


nu aştept nimic


lucrurile mi se dăruiesc


īn fiecare clipă īn care vreau


suntem isterici. tot ce ne rezistă


e torsionarea


spaţiu pentru crize.


 


Spaţiu alb


cānd


vom face dragoste perfect


ca o glumă perfectă


cānd voi găsi


casa īn care rozele sunt roz


unde citesc semnele de pe ziduri


şi totul e deschis. ca un film īn care tăiem.


şi īnceputul e nefiresc.


cānd profesez stresul şi nu vreau să mă vindec


cānd am 7 ani şi simt


că nimic nu e aşezat


şi războiul poate īncepe


cānd adun jucării pe care le plasez ca bombele


īn mintea noastră de mai tārziu


cānd potrivesc īn casă


armele mele de cioplit arme


mirosul īn care mintea nu mai e limpede


şi nu mă simt bine.


cānd sunt īmbrăcat cu drapeluri


sub care nu simt sfārşitul. cānd respir iarba din cimitirul


cu iz de urzică


şi limba se lipeşte pe frunze ca un ritual


īn care refuz să mă doară


unde sunt liber de la īnceput


pānă īn poveştile cele mai acute


ale pielii īnfipte


īn colţul


beciului unde stăm ca producătorii de filme mute


admirăm la nesfārşit īn timp ce pleoapele lovesc


rătăcirea


cānd suntem delicaţi cānd porii se luptă


cu atingerea


vreau să fac dragoste cu Siberia


şi oamenii negri să īşi facă ritualul alături


 


(Din volumul īn pregătire Melatonin

 
Datele tehnice
ale revistei
                     click aici...

Tarife publicitate
                     click aici...
 
                                                 © 2008 Revista Luceafarul