Apare cu sprijinul financiar al

  Click aici pentru prima pagina
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
Premii

   
Cautare dupa nume autor

Cartea deschisă a Iuliei Hasdeu

        Crina Boşan



Le livre de la vie c’est un livre supreme


Qu on ne peut ni fermer, ni ouvrir a son choix


La page ou l’on se plait ne se litpas deux fois


On voudrait revenir a la page ou l’on aime


Et la page ou l’on meurt est deja sous nos doigts *



*(Carte supremă ne e cartea Firii.


S-o închizi ori s-o deschizi nu-i după vrere


Fila-ndrăgită s-o revezi – nu cere !


Se-ntoarce singur tomul istovirii


Vrei să revii la pagina iubirii,


Sub deget fila sorţii tale piere)



 


La 139 de ani de la naşterea celei care a fost considerată copil precoce şi apoi tânără genială se citesc poeziile şi proza Iuliei Hasdeu cu senzaţia că universul tinereţii Iuliei Hasdeu se transmite peste generaţii. Existenţa ei fizică nu a împlinit 19 ani (1869-1888), iar ca scriitoare nu a fost cunoscută decât după apariţia postumă a volumelor Bourgeons d’Avril


Cuprinzând ciclurile de poezii Fantaisies et ręves, Chevalerie, Confidences et Canevas, Théâtre, Legendes et contes, Sanda, editate de Bogdan Petriceicu Hasdeu, tatăl îndurerat până la ieşirea din minţi. Sunt lucrările în franceză, iar acestora li se adaugă romanele pentru copiii, povestioare moralizatoare, culegeri din folclor, partituri muzicale schiţe în creion, acuarele. Afirmaţia lui Ionescu Gion referitoare la moştenirea lăsată de Iulia Hasdeu este pe deplin valabilă: „Când toate operele ei vor fi publicate, când toate poeziile şi cugetările vor fi strânse în volum, oricine va putea să vadă că unica plăcere a acestui suflet ales era Frumosul ideal. „


Soarta Iuliei Hasdeu a fost asemeni celei a mugurilor de aprilie, care, îmbobocind grăbit, vor pieri răpuşi de un vifor sau îngheţ întârziat. Ca scriitoare română de expresie franceză, Iulia, studenta la Sorbona ce-şi definitiva teza de doctorat (cu subiectul Teodiceea poporului român) era încă în perioada de formare, încă sub influenţa curentelor literare, însă este originală şi surprinzătoare împletirea erudiţiei cu inspiraţia, respiraţia largă de cuprindere a universului în timp şi spaţiu.


Metaforic vorbind, chiar şi castelul de la Câmpina şi monumental funerar din Bucureşti ar putea fi atribuite Iuliei, întrucât Bogdan Periceicu Hasdeu le-a conceput şi construit prin dicte-ul spiritist.


În anul acesta, de ziua de naştere a ultimei descendente din neamul Hasdeu, două editări se leagă de numele Iuliei Hasdeu: volumul De mână cu Iulia (dramatizarea romanelor pentru copii) de Crina Decusară Bocşan, în Editura Noi şi a Asociaţiei Iulia Hasdeu, şi volumul biobibliografic editat la Chişinău IuliaHasdeu-Camille Armand, datorat cercetătorului şi scriitorului Pavel Balmuş din Republica Moldova.


Aşadar, mai răsfoim încă o dată cartea vieţii Iuliei Hasdeu, cu ocazia dării în funcţiune a uşii rabatabile de la Castelul Hasdeu, ce rămăsese înţepenită de lungi decenii.

 
Datele tehnice
ale revistei
                     click aici...

Tarife publicitate
                     click aici...
 
                                                 © 2008 Revista Luceafarul