Apare cu sprijinul financiar al

  Click aici pentru prima pagina
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
Premii

   
Cautare dupa nume autor

Literatura română la Chişinău, o poveste de succes

        Stelian Tăbăraş


Am primit în ultima vreme numeroase reviste şi cărţi de la Chişinău, unde o viaţă literară efervescentă stă mărturie modernizării care n-a ocolit ţinuturile bucovinene şi basarabene. Revista „Clipa“, revistă de cultură şi creaţie literară a tinerei generaţii, editată de Institutul Cultural Român (Bucureşti), Centrul Naţional de Cultură şi creaţie literară Iulia Haşdeu , sau revista „Clipa siderală” din Chişinău ne dau prilejul să descoperim „reprezentanţii unei generaţii noi, relativ libere”, la vârsta revelaţiilor. Vă închipuiaţi cumva că în Republica Moldova lumea nu trece prin ”sudorile modernizării?” Iată nişte comparaţii cu lumea anglo-saxonă, făcute cu subtilă ironie de foarte tânăra Tatiana Dumbravă: Dacă în America religia a revenit în prim-plan, iar preşedintele SUA nu uită să-şi încheie fiecare discurs cu „God bless America”, la Chişinău „a devenit un fel de modă ca politicienii noştri să apară în mass-media cu lumânări în mâini, alături de feţele bisericeşti. Unii dintre ei au făcut până şi donaţii pentru reconstrucţia mănăstirilor…” Dacă englezii plecaţi în SUA nu folosesc dicţionarul englez-american, deşi există destule diferenţe de limbaj între varianta americană şi cea britanică, nici românii de pe ambele părţi ale Prutului nu fac uz de dicţionarul „moldo-românesc”: „Nu ştiu cât de persuasivă sunt la acest capitol, dar simt aici o altă apropiere de americani…” Dacă oriunde în lume tinerii vorbesc engleza pe stradă, iată că şi la Chişinău „tinerii noştri cântă rock pe bulevard… iar revistele noastre abundă în poveşti de succes; la orizont au apărut tot felul de indivizi spumoşi, nu neapărat inteligenţi, dar care fac uşor carieră, iar în vitrinele librăriilor noastre se pot citi tot mai des titluri de genul Cum să faci avere, Cum să investeşti, Cum să vorbeşti în public şi multe alte cum-uri seducătoare şi periculos-optimiste”. Tatiana conchide, cu umor înţepător: „În Taiwan, un afiş conţine următoarea întrebare: De ce nu eşti încă miliardar? La noi ar trebui să existe un afiş de tipul: De ce nu eşti încă american? Iar mai jos, primul pas: OK, începe prin a-ţi fixa orarul transporturilor”. (Tatiana Dumbravă, Noi şi Unchiul Sam, „Clipa“ nr.4, 2008).


Eseuri despre Matei Vişniec (Liliana Armaşu), Lev Şestov (Cătălina Trifan), Rimbaud (Leo Butnaru) dau revistei o remarcabilă linie ascendentă. Din comemorarea Nataliei Şpac-Curelaru aflăm despre actorul Colea Răutu, plecat la cele veşnice la 95 de ani, că s-a născut la 28 noiembrie 1912 în localitatea Limbenii Noi, judeţul Bălţi, dintr-un tată polonez şi o mamă basarabeancă, pe numele adevărat fiind Nicolae Rutkovschi: „Tatăl său era caretaş vestit. Din mâinile lui ieşeau trăsuri şi landouri frumoase. O trăsură meşterită de el pentru un general din Bălţi a luat medalia de aur la expoziţia internaţională din 1925, desfăşurată în Parcul Carol din Bucureşti. În copilărie, câmpurile întinse în jurul cătunului natal le străbătea ca o săgeată, în goana calului, fără de şa. Caii basarabeni se deosebeau prin vivacitate, iar micul Nicolae îi iubea la nebunie. Aceasta îl va ajuta mult mai târziu, în cariera cinematografică”. (Natalia Şpac-Curelaru, Cortina finală, „Clipa“ nr. 4 2008).


Pagini importante pentru educaţia tinerilor, precum fragmentele din Giovanni Papini (Un om sfârşit), sau Pledoaria lui Delavrancea înaintea Curţii cu Juraţi din judeţul Ilfov, în şedinţa de la 11 martie 1902, eseuri despre figuri charismatice ale literaturii române (precum cel al lui Ion Hadârcă despre Iulia Haşdeu, în „Clipa“ nr. 5, 2008) creează un cadru ideal pentru poemele tinerilor Cristina Mogâldea, Elena Braga, Oana Ojică, Irina Nuţu, dar şi pentru ale unor „consacraţi”, precum Nicolae Esinencu (două pagini de poeme concentrate, sâmbure şi esenţă, din care nu pot să nu citez: „Seara, când ne culcăm/ punem ziua trăită sub pernă./ Dimineaţa/ n-o găsim nicăieri” – Joc. Sau: „Fâlfâie perdelele curate/ale cerului./ O fi spălat rufele/ mama, la ţară” – Poem).


O altă revistă pentru elevi, Clipa siderală, investighează valenţele „reliefului în mişcare” reprezentat de Generaţia 2000 („ludică şi autoironică, iconoclastă şi sobră, vitalistă şi având un anumit gust pentru macabru… provocatoare şi delicată” – Emilian Galaicu-Păun), lansează tineri autori (cenacliştii de la „Iulia Haşdeu”) şi nume care îşi vor găsi drumul lung în literatura română. Îl citez pe regizorul Ion Ungureanu, ex-ministrul Culturii, care îl parafrazază pe Hölderlin: „Ce nu reuşesc să facă oamenii politici, fac poeţii”.


În fine numerele 9-10 , septembrie-octombrie 2008, din revista „Limba română“ se vorbeşte despre Situaţia limbii de Stat în Republica Moldova: De jure şi de facto (Alexandru Bantoş), citim un interviu despre Eugenio Co?eriu şi lingvistica integrală realizat de Cristinel Munteanu cu Eugen Munteanu, cunoscutul filolog ieşean, sau comentarii omagiale despre lingvistul basarabean Silviu Berejan (Alexandru Bantoş, Nicolae Mătcaş, Ana Bantoş, Vasile Pavel, Irina Condrea, Vasile Bahnaru, Maria Cosniceanu, Anatol Eremia, ş.a.), dezbateri despre Eminescu şi Ivireanu etc.


Acolo, departe, la Ivireanu, la Dosoftei („Preste luciu de genune/ trec corăbii cu minune”) au pornit în fond „sutele de catarge” dintre care atât de multe mai ajung să ne uimească şi astăzi.

 
Datele tehnice
ale revistei
                     click aici...

Tarife publicitate
                     click aici...
 
                                                 © 2008 Revista Luceafarul