Apare cu sprijinul financiar al

  Click aici pentru prima pagina
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
Premii

   
Cautare dupa nume autor

Cartea de la Chişinău

        Stelian Tăbăraş


Închipuiţi-vă o carte unicat, dimensiuni A3, legată în piele, cu peste 100 de pagini din hârtie confecţionată manual ca în evul mediu, ca în vremea „morilor de hârtie” ca aceea de la Pociovalişte. De această dată, hârtia a fost confecţionată la un atelier din Budapesta, iar cel care a legat cartea şi a conceput modul în care urma să fie scrisă sau pictată de diferiţi scriitori, artişti plastici şi compozitori ai momentului, atât din România, cât şi din Republica Moldova, a fost cunoscutul grafician iubitor de literatură Mircia Dumitrescu.


Cartea a primit supranumele „Cartea Unirii” şi, cu paginile în bună parte completate de autori din Bucureşti, a fost donată Muzeului Literaturii din Chişinău, spre a fi inscripţionată în continuare şi de scriitorii, pictorii sau compozitorii moldoveni. Ideea a pornit de la realizarea unui document care să strângă între coperte măcar o parte din sinteza efervescenţei creatoare de pe ambele maluri ale Prutului. Mai ales că puţini tineri din ziua de azi mai „creează manuscrise”, aproape toţi scriind şi redactând direct pe computer. S-ar putea, deci, ca peste timp, multe nume să fie ilustrate printr-o probă grafică doar în această Carte.


Au rămas destule pagini libere, aşa încât autorilor care vor mai avea drum către capitala moldovenilor (pe care am descoperit-o ca foarte curată, plină de parcuri şi mai ales de oameni prietenoşi) le rămâne suficient spaţiu să scrie sau să deseneze la rândul lor un simbol al afinităţii şi simpatiei, câteva rânduri din propriile lucrări (inclusiv, în cazul compozitorilor, câteva rânduri de partitură). Colaborarea dintre uniunile de creaţie de la Bucureşti şi Chişinău s-a făcut cu sprijinul Direcţiei pentru relaţii culturale, educaţionale şi ştiinţifice din Ministerul Afacerilor Externe.


Între cei care au scris şi pictat gratuit pagini ale cărţii mi-i amintesc, din România (într-o ordine aleatorie), pe scriitorii Ana Blandiana, Constanţa Buzea, Gabriel Dimisianu, Denisa Comănescu, Grete Tartler, Nicolae Prelipceanu, Ioan S. Pop, Dan Cristea, Gabriel Chifu, Romulus Rusan, Floarea Ţuţuianu, Bogdan Ghiu, Angela Marinescu, Iolanda Malamen, Horia Gârbea, George Bălăiţă, Linda Maria Baros şi încă numeroşi alţii; dintre compozitori au contribuit Ulpiu Vlad, Octav Nemescu, Maia Ciobanu, Petru Stoianov, iar dintre artiştii plastici, Mircia Dumitrescu, Ion Athanasiu, Reka Csapo Dup, Darie Dup, Anne Orban, Petre Lucaci, Emilia Persu, Mircea Spătaru, Lucian Butucariu ş.a. Desigur, timpul în care Cartea a stat la dispoziţia celor care ar fi dorit să inscripţioneze o pagină a fost prea scurt: cadoul urma să fie făcut Muzeului Literaturii din Chişinău în luna decembrie. Aşa încât nu rămâne decât ca viitoarele contribuţii să se facă la faţa locului. De altfel, şi din Republica Moldova urmează să mai contribuie numeroşi alţi autori, care n-au ajuns la vreme să îşi transcrie câte o pagină alături de cei care au făcut deja acest lucru, Vitalie Ciobanu, Vasile Gârneţ, Teo Chiriac, Nicolae Popa, Arcadie Suceveanu, Irina Nechit, Leo Butnaru, Dumitru Crudu, Ion Hadârcă, Vasile Romanciuc, Eugen Lungu, Andrei Ţurcanu, Vladimir Beşleagă, Serafim Sacca, Aureliu Busuioc, Nicolae Spătaru ş.a., compozitorii Ghenadie Ciobanu, Marian Sbârcea, Anatol Chiriac, Mihai Todiraşcu sau artiştii plastici Ion Severi, Tudor Zbârnea, Mihai Ţăruş, Andrei Mudrea, George Oprea ş.a.


Cartea a fost donată Muzeului Literaturii din Chişinău de către academicianul Cimpoi şi, în context, a avut loc o seară de literatură la care au contribuit, din România, Denisa Comănescu, Grete Tartler, Gabriel Chifu, Nicolae Prelipceanu, Dan Cristea şi subsemnatul. Desigur, au citit şi autori locali, pe care îi ştim cu toţii din reviste, dar – cel puţin în ce mă priveşte – personal i-am cunoscut abia acum. Sala a fost arhiplină şi trebuie să recunosc că am fost cu toţii emoţionaţi de interesul atât de viu pentru literatură pe care l-am simţit la Chişinău.


A doua zi, Arcadie Suceveanu, Leo Butnaru şi Valeriu Matei ne-au arătat Orheiul şi împrejurimile sale, locuri care mai păstrează ecouri din opera sadoveniană, dar şi legende despre partidele sale de vânătoare şi pescuit. Muntele întunecat, dar plin de grote care au fost adăposturi pentru călugări, muntele care a oprit invazia tătarilor la Sehr al-Jedid n-a amintit de alţi munţi de dincoace de Prut, muntele Stânişoara de pe Valea Oltului, grotele de la Corbi, pe Râul Doamnei din Munţii Buzăului, dar şi de tăietura abruptă a malurilor de la Santorini sau din Islanda. A fost o zi plină de istorie (nu numai a lite­raturii…), reamintindu-ne cât de vii ne-au rămas în minte, din copilărie, poveştile despre Codrii Orheiului.

 
Datele tehnice
ale revistei
                     click aici...

Tarife publicitate
                     click aici...
 
                                                 © 2008 Revista Luceafarul