Apare cu sprijinul financiar al

  Click aici pentru prima pagina
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
Premii

   
Cautare dupa nume autor

Elefanţii şi Rinociorii

        Hipo

Astra din februarie 2009 scrie despre Nevoia de istorii literare (titlul unui eseu de Mircea Moţ). Sub acest generic, sīnt dezbătute Istoria critică a literaturii romāne de Nicolae Manolescu şi Literatura romānă contemporană de Irina Petraş. Cele două cărţi au marcat finalul anului 2008. Şapte scriitori se exprimă despre volumele īn discuţie, şi anume: cinci despre Istoria critică şi doi despre volumul Iriniei Petraş. Cel mai acid cu Nicolae Manolescu se dovedeşte Cornel Ungureanu, care, īntr-un mod politicos, oarecum ocolit, dar clar pīnă la urmă, īl acuză de ingratitudine. • Manolescu şi-a uitat „părinţii” şi s-ar pretinde coborīt direct din „bunicul” Călinescu. Ignorarea lui G. Ivaşcu, D. Micu, Al. Piru şi a altora nu-i sună bine criticului timişorean. • Nici omiterea din Istorie a triadei Gyr, Crainic, Stamatu care, consideră Cornel Ungureanu, i-a adus lui Manolescu o creştere de cotă īn urma includerii lor īn celebra antologie retrasă, īn care istoricul īi inclusese cu mult curaj. Adică erau buni pentru antologie, dar pentru Istorie nu?, se īntreabă implicit Cornel Ungureanu, care aminteşte en passant paginile „frumoase” ale lui Nicolae Manolescu despre Dumitru Popescu, nici ele reluate īn Istorie. • Mircea Popa şi Horia Bădescu exprimă elogii argumentate la adresa panoramei critice a Irinei Petraş, remarcīndu-i stilul plăcut, seriozitatea, eficienţa. Dar trebuie spus că nu cele şapte pagini de dezbatere despre Istorii sīnt partea cea mai atractivă a Astrei nr. 2, ci paginile centrale, care cuprind un interviu cu actriţa Virginia Itta Marcu, luat de Daniel Drăgan. Cunoscuta actriţă īşi rememorează biografia, īn special perioada debutului ei teatral, şi vorbeşte cu dezinvoltură şi pătrundere despre teatrul contemporan, rolul şi păcatele televiziunii, teatrul braşovean de-a lungul anilor. • La capitolul „Ştiaţi c㔠putem trece amănuntele biografice inedite pentru spectatorul obişnuit. Ştiaţi că Virginia Itta Marcu are opt cīini şi că a fost inginer geotehnician? Multe clădiri, spune actriţa, şi-au pus fundaţia pe terenul analizat de ea īn studii geotehnice. Totuşi, este clar că şi creaţia teatrală este la fel de trainică şi bine aşezată pe teren. • O pagină din Astra cuprinde poeme de Grete Tartler cu un titlu de grupaj inspirat: Gulii verzi īn ţara pisicilor • Un poem este o fabulă localizată la Braşovul Astrei: Elefanţii şi Rinociorii (sic!). „Elefanţii şi rinociorii/se īntīlniră la Braşov pe Strada Sforii./– Salut!/- Salut!“ • Dacă ar fi ştiut acest text, probabil şi Eugen Ionesco şi-ar fi intitulat piesa Rinociorii • Presupunem, desigur, că īn cazul Rinociorului este vorba de o īncrucişare īntre un rinocer şi o cioară. Astra arată bine, īnfloritoare, plăcută la citit, dar nu şi la pipăit, fiind tipărită pe o hīrtie scorţoasă. • Revista de cultură Caligraf apare la Alexandria, se deschide cu un studiu de Ana Dobre şi cuprinde articole ample de Gh. Stroe, Florentin Popescu, plus un interviu interesant cu Dan Puric • Revista condusă de Florea Burtan a preluat genericul Uniunii „Să ne cunoaştem scriitorii”, sub care pune texte şi repere critice ale unor autori din Sud. Īn acest număr, īi găsim pe Anghel Gādea şi pe Iulian Chivu care a īmplinit recent 60 de ani. De altfel, numărul membrilor USR din Teleorman e īn creştere şi va spori, probabil, la următoarele validări.  • Īn timp ce viaţa romānilor e tot mai rea, Viaţa Romānească e tot mai bună! Vinovaţii pentru paradox, N. Prelipceanu, Marian Drăghici, Ion Zubaşcu, au tipărit numărul dublu 1-2 din 2009 şi aşteaptă bugetul. Primul număr din 2009 se ocupă de premiile revistei, decernate īn premieră īn 2008 lui Mihai Şora, Matei Vişniec şi Antonio Patraş, dar cuprinde numeroase alte puncte de interes. Printre ele, rubrica Eveniment  care dezbate volumul lui Ion Iovan Ultimele īnsemnări ale lui Mateiu Caragiale, indiscutabil una dintre cele mai bune cărţi ale anului 2008. Interviurile lui Daniel Cristea-Enache captează īntotdeauna atenţia. De data aceasta, interlocutoarea sa este Gabriela Adameşteanu Īn Viaţa Romānească mai continuă şi ancheta despre Basarabia, teritoriu cultural despre care scriu acum Vitalie Ciobanu, Ion Lazu, Igor Mocanu şi alţii. Fragmente inedite din jurnalul lui Mircea Ciobanu şi scrisori ale lui Sorin Mărculescu către Dumitru Ţepeneag completează un sumar īn care şi literatura originală e bine reprezentată, prin proză de Ştefan Dimitriu, poeme de Mircea Bārsilă şi Liviu Georgescu. • Cronica literară este suţinută de Graţiela Benga, Crina Bud, Emil Mladin, Viorica Răduţă, Monica Grosu şi Marcel Lucaciu. Foarte ofensiv şi spunīnd lucrurilor rele pe nume este editorialul lui Nicolae Prelipceanu despre modul precar īn care se editează cărţile, dar şi despre superficialitatea receptării lor. Sīnt caracteristici ale epocii prezente şi se justifică teama că lucrurile nu se vor īndrepta. Dimpotrivă. (Hipo)

 
Datele tehnice
ale revistei
                     click aici...

Tarife publicitate
                     click aici...
 
                                                 © 2008 Revista Luceafarul