Apare cu sprijinul financiar al

  Click aici pentru prima pagina
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
Premii

   
Cautare dupa nume autor

Eveniment la Uniunea Scriitorilor

        

Cinghiz Abdullaev a lansat traducerea romanului său BeznĂ sub soare


 


Vineri 6 martie la ora 15, la sediul Uniunii Scriitorilor din Romānia, īntr-o Sală a Oglinzilor arhipină, s-a lansat romanul Beznă sub soare al importantului scriitor din Azerbaidjan Cinghiz Abdullaev.  Evenimentul s-a bucurat de prezenţa autorului, sosit īntr-o scurtă vizită īn Romānia, şi de aceea a Excelenţei-Sale domnul ambasador Elder Hasanaev, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Azerbaidjan la Bucureşti. Domnul ambasador a rostit un cald discurs īn care a subliniat prietenia īntre Azerbaidjan şi Romānia, īntermeiată pe o afinitate culturală specială. Reuniunea a fost moderată cu farmec de poeta Aura Christi, preşedinta Fundaţiei Ideea Europeană la a cărei editură, condusă de Adrian Potlog, a apărut romanul. Au prezentat meritele scrii­torului din Azerbaidjan, tradus acum īn 27 de limbi, cu tiraje depăşind īn total 20 de milioane de exemplare, traducătorul īn romānă al cărţii, Ovidiu Balan şi profesorul Kopy Kyēyku, traducător īn albaneză al lui Abdullaev şi al lui Anar, alt scriitor reprezentativ al Azer­baidjanului. Despre roman au vorbit, īn urma unei lecturi recente, Horia Gārbea şi Eugen Uricaru, elogiind talentul şi inventivitatea prolificului scriitor oaspete. Au fost prezenţi numeroşi reprezentanţi ai corpului diplomatic al Turciei, Cubei, Pakistanului şi alţi diplomaţi acreditaţi la Bucureşti, lideri ai organizaţiilor de prietenie Azerbaidjan-Romānia şi ai altor organizaţii de cooperare culturală, ai comunităţilor turce şi azere din Romānia. Au mai participat membri ai Uniunii Scriitorilor din Romānia, editori şi ziarişti, un public care a aplaudat cu bucurie momentele acestui eveniment cultural. Aflat īn preajma aniversării a 50 de ani, Cinghiz Abdullaev a primit felicitările celor prezenţi şi a răspuns printr-un scurt şi emoţionant discurs. Finalul a aparţinut poetei Aura Christi care a recitat īn onoarea oasptetelui o poezie de Marina Ţvetaeva.


Revista revistelor


Alex cel surprinzător ca Andreea şi bardul din Bursuceni


 


La numărul 8 pe 2009, Romānia literară ne surprinde plăcut cu un interviu de două pagini cu Emil Brumaru. Despre copilăria şi adolescenţa sa, poetul povesteşte cu mare farmec. Despre anii mai tīrzii, la fel. De exemplu, ne īmpărtăşeşte, prin intermediul autoarei interviului, Ioana Revnic, experienţa sa de conducător al unui cenaclu numit Clubul imbecililor, unde veneau numai fete deştepte de liceu. Şi mai recent, fiind internat la Socola (nu ca să semene cu Eminescu, cum s-a insinuat aiurea), poetul ieşea clandestin din spital iar portarul īl ameninţa cu bulanul necrezīnd că ar fi medic sau poet, fiind dispus mai degrabă să admită că e Andreea Marin sau Mihai Viteazul. De aici, un bilet de voie, de la medic conceput ca o adeverinţă: Se ade­vereşte că scriitorul  E.B., fost medic, nu e nici Andreea Marin, nici Mihai Viteazul. Originalul biletului l-ar deţine Alex Ştefănescu pentru Istoria literaturii, ediţia a II-a. Critic pe care nici nu-l ştiam atīt de strīngător. Apropo de Alex Ştefănescu, Andreea Marin şi Surprize, temutul critic - care īmparte tichii de mărgăritar tuturor autorilor loviţi de calviţie la talent – a inaugurat şi el o surprinzătoare rubrică īn care răspunde corespondenţei primite, inclusiv celor ce īl blesteamă să i se usuce mīinile. Foarte interesant este şi episodul II al cronicii lui Daniel Cristea Enache la epistolarul dintre Adrian Alui Gheorghe şi regretatul Aurel Dumitraşcu.


Porto-Franco publică un număr triplu: pentru ia­nuarie, februarie şi martie  īn numai 70 de pagini A4. Revista īi comemorează pe Constantin Ciopraga, Lică Rugină şi Grigore Vieru, īl aniversează pe Eminescu cu traduceri īn franceză de Paula Romanescu, unele foarte inspirate, dar cu o grafic㠄eminescian㔠de o dulcegărie vomitivă.  Liviu Grăsoiu se indignează pe o pagină īntreagă de urcarea literaturii noastre, īn 2008, „pe culmile ridicolului”. Cine şi ce sīnt ridicole? „Inepţia lui Eugen Negrici intitulată Iluziile literaturii romāne” şi abia după ea Istoria critică a lui Nicolae Manolescu. Altă inepţie i se pare lui Liviu Grăsoiu faptul că Uniunea Scriitorilor l-a invitat pe laureatul Nobel Orhan Pamuk şi „l-a plimbat īntrecīndu-se īn teme­nele”. Mai urīt lucru ni se pare să nu recunoşti valoarea altuia şi să n-o poţi admira din invidie sau prostie. Porto Franco, revista cu tripleţi, publică şi multă lite­ratură care chiar că suie grăbită pe culmile ridicolului. Poe­mele de Alina Beatrice Cheşcă sau Cristina Gatachiu sau de M. Luminiţa Popescu (ce-o fi M. şi de ce o fi antepus prenumelui?) sīnt, francamente, nişte imbecilităţi, ar fi o laşitate să nu rostim cuvīntul. Ne amuză, īnsă, un nume de poet care arată clar gustul omului pe care nu te poţi supăra: Gheorghe Rāmboiu-Bursuceni. Bardul din Bursuceni scrie „poeme haiku hibernale” cam aşa: „Hlamide albe/ Īmpodobesc pămīntul/ Pīlcuri de omăt“. Subtil şi plin de sevă, ce ziceţi? Cumva căruţa cu proşti a poeziei s-a rupt la Galaţi? Nici cu proza de pe acolo nu ne este ruşine.


 

Revista Apostrof are la numărul 2 din acest an un nou Dosar semnat de Nicolae Balotă  şi cinci articole foarte interesante despre Matia Corvin şi timpurile sale. Cronici foarte ample şi serioase, semnate de Gelu Ionescu, Horia Bănescu şi alţii ne conving că apar o grămadă de cărţi demne de stimă şi ne umplu de regret că nu le putem citi şi necum nu le putem procura pe toate.
 
Datele tehnice
ale revistei
                     click aici...

Tarife publicitate
                     click aici...
 
                                                 © 2008 Revista Luceafarul