Apare cu sprijinul financiar al

  Click aici pentru prima pagina
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
Premii

   
Cautare dupa nume autor

Mari actori romāni...

        Călin Stănculescu


...Este titlul filmului semnat de regizorul Mihai Con­stantinescu, sprijinit de producătorul Titi Popescu şi Casa de filme FILMEX, precum şi de scenaristul Radu Beligan, nonagenarul societar al Naţionalului bucureştean. Ambiţia scenaristului este transparentă din primele secvenţe ale filmului de montaj. Dincolo de componenta nostalgic autobiografică, intens accentuată chiar de vizita făcută pe malurile Senei pentru a rememora contribuţia actorilor romāni la faima scenelor franceze, scenaristul doreşte să materializeze un omagiu amplu adus mai multor generaţii de actori, īncepānd de la M. Pascally şi M. Millo.


Dintre generaţiile de mari actori ce au jucat pe scenele romāneşti īnainte de cel de-al Doilea Război Mondial, sunt reţinute multe apariţii „nemurite” pe peliculă de filme mai mult sau mai puţin inspirate din epocă, cum ar fi Trenul fantomă, unde, alături de Gheorghe Storin, apare īntr-un impresionant rol de seducător Tony Bulandra, sau celebra O noapte furtunoasă de Jean Georgescu, īn care apar Miluţă Gheorghiu, Alexandru Giugaru şi scenaristul nostru aflat la debutul īn cinema cu rolul Rică Venturiano. Radu Beligan va recidiva rapid cu arta filmului, apărānd şi īn Visul unei nopţi de iarnă, semnat de acelaşi regizor īn 1944.


Dintre generaţiile mai apro­piate ca vārst㠄decanului” de la Naţional, merită a fi consemnate apariţiile lui Victor Rebengiuc, Gheorghe D­nică, Ion Lucian şi mai tānărul ştefan Iordache care, cu puţin timp īnaintea morţii sale atāt de timpurii, rememorează lecţiile de actorie primite, tot pe platourile filmului, de la Fory Etterle, George Calboreanu, Costache Antoniu, Sandu Sticlaru sau ştefan Ciubotăraşu.


Existenţa peliculei recuperatoare este şi şansa unor triumfuri teatrale īnregistrate peste hotare fie īn capitala Franţei cu Rinocerii lui Eugene Ionesco, spectacol apreciat superlativ chiar de autorul ales printre „nemuritorii\" Hexagonului, fie īn Italia unde Bădăranii devenea, la rāndul său, un spectacol de referinţă pentru strălucirea geniului lui Carlo Goldoni.


Fără a se hotărī care exemplificări sunt mai elocvente pentru arta actorului, din moment ce sunt montate atāt secvenţe mai mult sau mai puţin edificatoare de film, cāt şi fragmente din spectacole de teatru, Mihai Constantinescu apelează şi la cāteva fragmente ce ar putea fi interpretate ca mici arte poetice ale actorilor. Aici, Ion Caramitru rememorează lecţiile de mare artă primite de la Liviu Ciulei, dar actorul nu va uita să menţioneze disciplina interioară a artistului, etica sa, cultul pentru profesiune, ce transpare din fiecare replică, din fiecare prezenţă scenică. şi, de asemenea, nu-l va uita nici pe Lucian Pintilie dintre mentorii săi sau chiar pe Radu Beligan pentru capacitatea de construcţie a personajelor.


Gheorghe Dinică, la rāndul său, va rememora pe marii săi colegi şi prieteni Gheorghe Cozorici, Constantin Rauţchi sau Amza Pellea, aducāndu-le cu modestie prinosul de admiraţie şi recunoştinţă meritat de asemenea „eroi” ai scenei şi ecranului.


Mărturie subiectivă şi fără īndoială meritorie, „omagiul” adus de Mihai Con­stantinescu şi Radu Beligan artei actorilor romāni este evident fragmentară şi deschisă unor necesare completări, mai ales la capitolul ce priveşte actorii cu vārste pānă la şaizeci de ani. Dar aici menirea retrospectivei va trebui să aparţină unui purtător de cuvānt de generaţie, unei personalităţi emblematice, aşa cum a fost şi Radu Beligan, nu doar ca interpret, ci şi ca director de teatru, poziţie ce i-a facilitat inspirate politici de repertoriu şi mari victorii artistice.


Filmul lui Mihai Constantinescu trezeşte iubirea de teatru şi difuzarea sa īn mediile şcolare ar fi salutară nu doar pentru funcţia sa de retrospectivă. Filmul Mari actori romāni este totodată o schiţă de istorie teatrală, ce poate fi oricānd īmbogăţită de o voce inspirată de marile personalităţi ale scenelor şi ecranului romāneşti.


Săptămāna premierei acestui film a avut ca eveniment şi decernarea Premiilor Gopo, manifestare ce a făcut uitată pentru puţin timp criza. īn acelaşi timp, finalizarea concursului de proiecte de la Centrul Naţional al Cinematografiei a materializat opinia separată a regizorului Cristian Mungiu faţă de prevederile regulamentare de apreciere a scenariilor. De fapt, regizorul a reiterat nişte hibe de regulament semnalate chiar pe parcursul rāndurilor acestei rubrici cu un an īn urmă. Dar se pare că totul se va rezolva cu o nouă lege a cinematografiei, care va fi păstorită de veşnic tānărul senator cineast Sergiu Nicolaescu.

 
Datele tehnice
ale revistei
                     click aici...

Tarife publicitate
                     click aici...
 
                                                 © 2008 Revista Luceafarul